joi, 19 septembrie 2013

Diana


Diana este fata verisoarei mele. Diana are doar 6 ani. Este un ghemotoc de veselie, optimism si iubire. Copilaria ei a fost oarecum normala;  in casa ei, tatal isi trata cu raceala copii, ii agresa verbal si uneori fizic. Mama incerca sa isi ascunda frica, ingrijorarea si chiar groaza cand sotul venea acasa de la servici. Ii punea pe copii sa faca liniste, sa mearga in camera lor. Sa nu cumva sa il supere pe tati. Tati nu le vorbea cu drag, nu ii imbratisa cand ajungea acasa. Tati era mereu un pachet de nervi, pe care ii revarsa pe familie, cu usi trantite si jigniri. Intr-un final, tati i-a dat afara pe toti trei din casa, cu o plasa de haine si atat. Tati rau. Foarte rau. Fara inima.
 Cu toate astea, Diana rade intruna. Si are un ras foarte molipsitor. Ochii ei ca doua margelute te hipnotizeaza iar cand te imbratiseaza, ti se lipeste toata de trup. Si unge sufletul. Ea rade exact ca acel emoticon de pe yahoo care se tavaleste pe jos de ras. Da da.. O face la propriu!


Ea nu minte. Daca ceva nu ii place, o zice direct. La prima intalnire e mai retrasa si timida, dar daca te place, nu mai scapi de ea! Cand te vede iti striga numele tare, vine si te ia in brate. Sincer, cum doar ea stie. Si apoi incepe sa chicoteasca si mai apoi sa rada din toata fiinta ei! Nu ai cum sa fii suparat in preajma ei. Diana este si foarte desteapta. Stie sa citeasca si sa scrie. Si foarte sportiva. Ceea ce face ea in parcul de joaca, nu as putea face eu in zeci de ani.
Diana m-a invatat sa iubesc altfel, cum nu am mai iubit pana acum. M-a invatat sa iubesc un copil, un suflet inocent. Sa iubesc neconditionat cu intensitate mare. Si dragostea aceasta este iluminatoare! Iubesc sa o tin de manuta ei mica si fierbinte, sa ma plimb cu ea si sa ii arat una alta.. Sa ii ascult povestile si sa ne jucam impreuna pe strazi si sa radem amandoua zgomotos, in hohote, fara sa ne pese de ce gandeste lumea despre noi ( ma rog, mai mult despre mine ca sunt ditamai femeia). Cu ea ma reintorc in copilaria mea.
M-a facut foarte mandra in prima zi de scoala, cand a intrat in clasa pregatitoare. Ma tinea strans de mana si era mereu cu ochii dupa mine. Aveam emotii mai ceva ca ea!  Eu... aveam cea mai frumoasa fetita din scoala. Ca doar nu stia nimeni ca nu este a mea!
 Diana este varsator. Diana este Corina in miniatura.Dar cred ca orice copil este Diana.


Mama Dianei este educatoare. Si pentru ca nu vrea sa o lase pe Diana singurica acasa cat ea lipseste, m-a rugat sa am grija de ea. Bucurie mare pe capul meu. Nu doar ca ma topesc de dragul ei, dar ocazia imi permite sa vad cum reactioneaza un copil la ceea ce povestesc despre alimentatia vegetariana, despre animale, despre fructe si legume... etc. Cu delicatete, evident.
Astazi ma plimb cu Diana... in drum spre piata.
Eu: ce ti-a pus mama la scoala?
Ea: niste pernute cu capsuni.
Eu: Pai de ce nu ti-a pus un sandvis? ( in gandul meu imi zic: pfff.. Ea vezi ce iti fac eu maine, mamica de Diana...)
Ea: Nu mai avea sunca!
Eu: Pai si fara sunca nu putea sa iti puna? Cu zacusca?
Ea: Nu imi place.
Eu: Cu... vinete?
Ea: Nu imi plac.
Eu: pai vinetele iti plac. Cand iti face mazeer mananci.
Ea: Asa e.. Mazeer le face bune. Am mancat la tara vinete.
Eu: Da tu stii ca sunca vine de la animale care au fost omorate?
Ea: Da.. stiu. ( si imi zambeste usor)
Eu: Pai ai putea sa mananci o pisica?
Ea: Nuuu... sunt atat de dragalase
Eu: Pai si un puisor de porc.. din ala micut, nu ii dragut?
Ea: Aoleu.. da ce dragut ii! ( si rade)
Eu: Si un vitel mic... ai vazut ce ochi frumosi au?
Ea: Daa... sunt tare frumusei.
Eu: Pai si pe ei de ce vrei sa ii mananci?
Ea: Pai... nu mai mananc!
Eu: awwwww... ce dragut...


Inainte sa intru in casa merg la alimentara sa vad ce pot sa ii cumpar pentru pranz ( putin crizata ca eu nu stiu sa fac ciorbe si alte alea).  O intreb pe ea ce doreste si imi arata direct: vreau iaurt din asta!! Era Danonino cu capsuni. La care eu: nici vorba. Este complet ne-sa-na-tos! O femeie cam de varsta mea se uita cu niste ochi mari la mine si la cea mica. S-o fi gandit ori ca sunt cu capul, ca nu ii iau copilului iaurtel cu capsuni, ori ca bravo mie ca nu cumpar prostii la copil. Dupa cele cateva de secunde de liniste in care femeia isi revine la ale ei ii spun Dianei:  cumparam iaurt simplu si punem noi fructe in el. Ce vrei sa punem? Banane, portocale, nectarine, pere. Ok. Cumparat cate 1 buc din fiecare. Am luat un iaurt simplu, grecesc.
Ajunsa sus ii rastorn iaurtul intr-un castron si o intreb ce sa ii dau din fructe. Ia putina banana, pe care si-o taie ea in bucatele mai mici, apoi ii tai eu nectarina, para si un pic de portocala. Adaugam si o lingurita de miere si o pun sa amestece bine. Ornam iaurtul cu seminte de canepa ( asa goale nu prea i-au placut). Facem sedinta foto cu iaurtelul si apoi Diana gusta! Maaamaaaa... ce bun e!!! Uaaau... ce gustos este... Cat de taaare.... Este cel mai bun iaurt care l-am mancat in viata mea!
  Pffff... hai bine, fie, da-mi sa gust si eu! Maaamaaaa... ce bun e! Uaaauuu... yummy! Asa spusai si eu! I-am spus sa ii zica mamei sa ii faca la fel.


  Apoi am trecut la facut torturi raw. Si am pus-o pe mititica sa macine migdale, fulgi de cocos si curmale. Toate prin Green Star. A muncit fetita mea fara sa se opreasca. Si a fost mereu cu zambetul pe buze. I-am mai facut niste lapte de cocos cu cacao... Niste paine prajita cu felii de cascaval... si a trecut ziua! Mai trebuia sa ne jucam cu papusile de portelan, dar am zis ca e si maine o zi. Ah, si cireasa de pe tort: a facut tot ea un suc cu spanac, mar, banana si scortisoara la storcator. A gustat din sucul proaspat de spanac cu mar ( mai mult spanac) si mi-a spus sincer ca ii place foarte mult. Deci, sucul verde este delicios. Si tot ea mi-a spus ca este si foarte sanatos. Eu doar privind la ea cum soarbe, aveam o fata de parca toti dintii imi erau sterpeziti...
I-a preparat si lui mami si fratiorului cate un suc cu spanac, mar si scortisoara.


  In drum spre casa, am gasit un pui de pisic. Nu am putut sa il lasam acolo, asa ca l-am bagat in haina si l-am dus acasa la ea. S-a jucat cu el, i-a dat laptic si apoi l-am sunat pe fratele meu sa il dau in grija pana cand ii vom gasi o familie iubitoare!
 


Diana ma pune pe ganduri...
As vrea o Diana..

3 comentarii:

  1. Intr-adevar, cand petreci timp cu copiii, esti parca intr-o alta lume, una frumoasa si inocenta in care nu se poate intampla nimic urat. Deci, ce mai astepti? O Diana mica, un Adonis mic :)

    RăspundețiȘtergere
  2. E normal sa.ti doresti o Di mica... Sa vezi atunci "experiente" ;)

    RăspundețiȘtergere
  3. Doamne ce frumos povestesti....o sa fi o mamica minunata!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...