miercuri, 6 mai 2015

Orange Krantz Cake


Un tort cu gust de sarbatoare. De zi cu zi.. pentru ca fiecare zi este o sarbatoare! Il puteti face oricand pentru familie, musafiri, prieteni... Combina doua arome preferate: ciocolata si portocale. Crema este matasoasa, cu vanilie si lucuma, iar stratul cu ciocolata si portocale ii ofera un contrast usor crantanos.
Aveti nevoie de un blender si un robot cu lama in s. Sau de un thermomix, care le face pe toate.

Ingrediente:
Blat krantz:
300 gr migdale
200 gr curmale
150 gr fulgi de cocos
4 linguri de cacao
coaja rasa de la o portocala bio

Crema:
500 gr caju
4 linguri de miere de rapita sau sirop de agave
1 lingura esenta de vanilie ( pastai de vanilie maruntite puse in rom/cognac/wiskey/alcool timp de vreo 3 luni)
2 linguri praf de lucuma - merge si fara
450 ml apa sau lapte de cocos
100 gr unt de cocos


Preparare:
Luam o forma de tort cu peretii detasabili cu diametrul de 24 cm si ii punem la baza o hartie de copt. Facem asta ca blatul sa nu se lipeasca de forma de tort...
Atasam inelul si ne apucam sa facem blatul.
Punem in robotul cu lama in s migdalele si le maruntim dupa dorinta. Putem lasa si bucatele mai medii pentru efectul de krants sau le putem macina fin. Adaugam pudra de cacao si fulgii de cocos si mai mixam putin cat sa fie toate bine incorporate. Apoi luam curmalele si le maruntim cu cutitul cat de bine putem. Asta sa ajutam robotul sa munceasca mai putin si sa traiasca mai mult. Daca avem thermomix, atunci le punem acolo intregi, dupa ce in prealabil au fost verificate fiecare de sambure. Vrem krantz.. dar fara sa ne spargem vreun dintisor. Le punem in robot si mai incingem cateva ture, sa le imprietenim cu celelalte ingrediente. La sfarsit punem coaja de portocala rasa si amestecam bine pana cand se formeaza o coca mai unitara. Punem o poarte din compozitie in forma de tort si presam usor cu degetele in strat uniform. Restul punem deoparte si lasam la temperatura camerei.

Ne apucam intre timp sa facem si crema.Daca avem blender impartim cantitatile in doua. Pentru ca majoritatea blenderelor nu pot procesa o cantitate atat de mare de crema. Asadar punem caju, apa, vanilie, lucuma si jumatate din untul de cocos. Si procesam la viteza maxima timp de vreo 2, 3 minute pana cand obtinem o crema foarte fina. Daca blenderul da sa mearga in gol ne putem ajuta de o spatula sa impingem crema sau mai adaugam cate 1 lingura de apa/lapte de cocos. Turnam prima parte din crema peste blat si dam la congelator. Prima jumatate de tort trebuie lasata cateva ore bune, in functie de congelator. Trebuie sa inghete bine. Minim 2 ore. Intre timp putem face tura 2 de crema, o plimbare in natura, cateva ture din jocul "nu te supara frate", cumparaturi sau nani.
Scoatem tortul de la congi si asezam al doilea strat de blat krantz iar peste el turnam tura 2 de crema. Si punem din nou la congelator, de data asta peste noapte. Compozitia ramasa de la blat ( in caz ca mai ramane) o punem intr-o farfurioara, in frigider. A doua zi scoatem tortul,  il lasam pe masa 2-5 minute si mai apoi indepartam inelul formei. Ornam cu krantanelele ramase de la blat, faramitandu-le usor intre degete si asezam tortul la frigider pana cand va fi servit. In maxim 2 zile ar trebui sa fie asta. In caz ca nu il servim imediat, il putem felia si pune din nou in congelator. Tine mult si bine!
Daca aveti thermomix puteti face toata crema in vasul robotului. 
Sa aveti o zi de sarbatoare! Va imbratisez!



joi, 26 februarie 2015

Si ca tot a fost ziua mea....

Se spune ca dupa ce implineste 30 de ani, femeia are dreptul sa isi declare varsta pe care o doreste. Pe buna dreptate!  Desi certificatul de nastere spune ca am venit pe lume acum 35 de ani, mintea mea s-a oprit undeva pe la 25.  Poate daca as fi avut un copilas  sa imi reaminteasca in fiecare an ca el creste si eu imbatranesc, lucrurile ar fi stat altfel. Sau poate nu (!?).  Cand te lepezi de tot ce e lumesc, de infatisare, conceptii si stai asa gol, in sinea ta, doar cu mintea si spiritul.. cat ani ai simti ca ai?  Eu cred ca toti oamenii se opresc undeva intre 25 si 35 de ani.  Pana si mama mi-a zis ca se simte de 30 de ani, viguroasa si indragostita de tot ce o inconjoara.  Desi viata si experientele isi pun amprenta asupra noastra, in suflet ramanem tineri. Oglinda ne este prieten si dusman totodata pentru ca doar ea ne arata varsta ce o avem in buletin. Grijile, problemele, stresul isi pun semnatura pe chipul nostru de-a lungul timpului ... Si ce daca? In suflet suntem tineri, vrem sa salvam lumea, sa cucerim Everestul, sa traim cu pasiune si sa facem doar ceea ce ne place. Vedem viitorul plin de realizari, bucurii si oameni dragi alaturi. Prezentul incercam sa il traim la intensitate maxima, chiar daca asta inseamna sa stai o zi tintuit in fata calculatorului.  Ne putem simti din nou copii in orice moment: cand vedem un fluture primavara, cand mirosim o zambila, cand apare curcubeul dupa ploaie, cand desenam fara sa ne gandim ce, cand vedem o vulpe ce tocmai ce a insfacat o gaina de pe marginea drumului (a fost darul universului de ziua mea) ... Putem sa ne intoarcem si sa ne simtim copii oricand, in orice clipa.  Asta este bucuria vietii si nimeni nu ne-o poate lua. Primavara vietii tine toata viata. Ramanem aici pentru totdeauna.

 Ce am facut eu de ziua mea? I-am multumit mamei ca m-a adus pe lume.


 

 .... si m-am cinstit cu niste jaghermaistar!! :D


 Si pentru ca primavara acestui an bate la usa, va doresc campuri verzi, copaci infloriti,  adieri calde prin par, iubire si ghiocei! Si oleaca de jagermeister ca doar n-o fi foc!


PS: daca is nascuta in 15 feb 1980, vinerea la ora 15.26 .... ce ascendent am? Ca ma macina curiozitatea! :))))

joi, 15 ianuarie 2015

300 motive de bucurie

Sarbatoare mare! Am ajuns la articolul cu numarul 300 de pe blog. La povestea cu numarul 300. La pagina 300 din cartea sufletului meu. Cum mai zboara timpul... parca ieri decisesem sa imi fac si eu blog si habar nu aveam ce sa scriu in el.... Cum l-am inceput si in ce directie a ajuns... este pretty fucking amazing!!
Vreau ca acest articol sa fie special, de suflet. Asadar, nu va contine vreo reteta fistichie. Nu va fi hrana pentru corp. Dar imi doresc sa fie hrana pentru minte, suflet si spirit.
Pana nu de mult, eram convinsa ca alimentatia este cea mai importanta in viata si, daca mananc vegan si raw, voi fi de-a pururea fericita si intr-o stare perfecta de sanatate. Pe jumatate este adevarat si ii acord alimentatiei un rol major in viata noastra, dar de ceva vreme am inceput sa inteleg cat de important este sa avem si un nivel mental-sufletesc-spiritual sanatos. Cu o hrana corecta, modificarile in aceste planuri incep sa apara destul de repede, insa nu sunt suficiente pentru a avea o viata fericita. Poate alimentatia raw constitutie doar un prim pas catre hranirea adevarata si totala a fiintei noastre.


Atunci cand incetam sa ne hranim cu suferinta si teroarea animalelor ne dezvoltam anumite capacitati si curiozitati pe plan spiritual. Vrem sa stim mai mult. Suntem noi doar o mana de oase si carne ce se nasc pentru a trece prin viata, indeplinindu-si rolurile si scopurile dorite de noi si de altii? Sau suntem mai mult? Alimentatia si  persoanele dragi alaturi, ne pot garanta o viata fericita cu liniste in suflet? In niciun caz nu vreau sa va vorbesc despre Rai si Iad, Dumnezeu, Budda, sau alti zei. Nu vreau sa imi imaginez ce se intampla dincolo de lumea noastra.. Si deocamdata, pentru mine, asta nici nu conteaza. Conteaza AICI si ACUM. Prezentul este cel mai important pentru mine si mereu ma surprind ca ma gandesc cu nostalgie la trecut si imi fac planuri de viitor in loc sa ma bucur de momentul prezent. Un habit urat de care ar trebui sa ne debarasam.

Foamea la nivel spiritual/sufletesc este greu de potolit. Probabil ca ar trebui cel putin cateva vieti sa tot citesti si sa inveti. Dar asta nu ar trebui sa fie o tinta. Nu trebuie sa fie un plan de viitor. Sa ne bucuram de calatoria catre cunoastere. Vrei o dezvoltare spirituala. Vrei sa inveti sa fii fericit cu ce ai, recunoscator si sa nutresti numai ganduri pozitive. Vrei sa te detasezi de lumea materialista, rea si invidioasa. Sa fii tu, in linistea ta, doar cu tine. Nu e usor dar..pentru asta exista meditatia. Si multe multe carti.Si prieteni.


Desi mai multe persoane dragi mie mi-au spus sa nu mai imi pun viata pe mrejele internetului si sa fiu mai discreta, nu pot sa nu impartasesc lucruri ce uneori imi par marunte, alteori gigantice, din viata mea de zi cu zi. Nu dau detalii, doar schitez in linii mari. De cele mai multe ori sunt impacata cu mine si fericita, dar am si perioade de depresie. Nu e depresie grava, nu e dracu asa de negru si gol ( cum se spune pe la noi)... dar sunt suparari si frustrari ce ies la suprafata. Sunt o persoana destul de transparenta si cei din jurul meu isi pot da seama foarte usor de aceste stari prin care trec. Incerc sa le combat, dar nu intotdeauna reusesc.
Cum ma aflam eu cazuta asa, intr-o ciorba cotidiana cu toate relele de pe lume ( oboseala, stres, lipsa chef de viata, nemultumire de mine) , cineva mi-a intins o mana si mi-a zis:  "tu esti prea preocupata de cele trupesti... tre sa vezi si de sufletel tu cori...stai si vezi ce vrei de la viata...."
 Si apoi, acest suflet drag mi-a vorbit cu calm si mi-a deschis ochii si mintea. O zis: "Noi traim in mare masura sa placem la altii.  In viata e fain sa ajungem sa fim liberi ,nu robotei. Tu tre sa fii tu si la 50 kile si la 60. Dar pentru asta tre' sa nu te mai identifici cu corpul tau ..cu forma lui...si cu gandurile tale legate de corp si tine si nu tre sa faci nimic sa fii speciala, sa te imbraci in vreun fel sau nush ce. Tu esti unica prin simplu fapt ca existi. N-a existat niciodata in cosmos cineva exact ca tine si nici n-o sa existe vreodata ; e o experienta unica in cosmos ce esti tu acum. Priveste-ti cumva din afara detasata viata si vezi ce vrei ; vezi ce nu merge si vrei sa schimbi. In general problemele noastre vin din interior, nu din afara. Afara e doar reflectia interiorului. Mai departe vei sti ce alegeri sa faci in viata...pe masura ce rezolvi interiorul. Unii oameni vor disparea din viata ta altii vor aparea cand esti pe o cale spirituala... de evolutie; lasi in urma oamenii care vor sa ramana unde is...si atragi oameni care is pe noua ta vibratie. intotdeauna atragi in viata ta oameni care reflecta ceea ce esti ...sau ceea ce nu vezi in tine... sau ceea ce tii in tine si nu manifesti inca"

Cat despre nemultimirea de mine insami, mi-a zis: "Lasa perfectionismul....Ti-ai pus un standard pe care tre sa il atingi ca sa te iubesti pe sine si ai uitat de ce vrei sa mananci sanatos. Vrei sa-ti ingrijesti corpul ca te iubesti asa...si in acelasi timp iti pui conditii sa te iubesti in timp ce o faci...deci practic o dai in fanatism ca nu o mai faci ca te iubesti si iti pasa de corp...ci o faci ca sa atingi un standard ca sa fii multumita de tine cumva... Corect? Si tie numa atunci iti place de tine cand faci totu cum crezi ca e perfect. Deci a devenit de la un mod de a-ti pretui corpu...la o conditie necesara ca sa te accepti pe tine, ceea ce te trage in jos mult. Nu mai bine te accepti neconditionat? ... si faci chestiile astea ca pe un fel de bonus...in masura in care te ajuta si ti se potriveste

Viata nu-i numa' mancare ...ar fi bine sa fie un aspect minimal al vietii mancatul; e o nevoie fiziologica si o placere...la atat tre sa se rezume. sunt oameni care nu mai mananca! "

 Si cand i-am zis de oamenii care uneori ma supara mi-a spus asa:  "...apai cori, oamenii reflecta parti din tine. Daca n-ai avea si tu autoinvinovatire nu te-ar deranja! Cand chiar nu te afecteaza ceva atunci ai gasit calea de rezolvare."  
 Nu-i asa ca le zice bine si va regasiti si voi in aceste randuri?

Si uite asa a pornit marea mea cautare de liniste si pace interioara. Am dat buzna in librarii si am inceput sa imi cumpar carti. Eram printre rafturi, cu un ranjet mare pe fata si ma gandeam cu veselie: cand oamenii se imbolnavesc, merg la farmacii. Eu imi gasesc tratamentul in librarii.

O sa trec in continuare cartile ce le am in biblioteca si sunt extrem de mandra de ele. Evident, va recomand sa le cititi si voi pe toate! Pe unele cu mintea si pe altele cu inima.

Tratat pentru alimentatia naturala a om-ului. Marian Paraschiv. Este o enciclopedie in nutritie - de la istorie, la studii stiintifice si argumente in favoarea alimentatii crudivore. Este o carte de 700 de pagini ce le-as reciti mereu si mereu.
Iarba de grau, izvor de sanatate - Ann Wigmore
Vindecari miraculoase cu Iarba de Grau - Steve Meyerowitz - Ambele carti descriu calitatile sucului de grau verde precum si sfaturi legate de obtinerea acestuia.
Combinarea alimentelor si digestia - Steve Meyerowitz - o carte MUST HAVE pentru orice persoana interesata sau nu de hrana vie. Aici gasim cat de important este felul in care combinam alimentele si ce se intampla in organism daca le amestecam gresit.

Studiul China - Colin Campbell - iarasi un MUST HAVE in biblioteca.
Hrana vie - Ernst Gunter. Prima mea carte citita pro hrana vie. Este minunata!
Miracolul apei - Masaru Emoto. Apa este sangele planetei. In sangele nostru este apa. Viata nu poate exista fara apa. Sa ii multumim si sa ii transmitem ganduri pozitive.
Postul cu sucuri naturale si detoxifierea - Steve Meyerowitz. Cand simti ca nu mai ai vana, tre sa faci o cura de detoxifiere si vitaminizare cu ajutorul sucurilor naturale. In aceasta carte gasesti ce si cum sa faci pentru a avea rezultate bune si rapide.

Terapia Gerson pentru vindecarea cancerului si a altor afectiuni cronice - Charlotte Gerson si Beata Bishop. Este o carte "consistenta" pe care inca nu am apucat sa o citesc. Dar isi asteapta randul. Musai de citit de cei ce au cunostinte ce sufera de aceasta boala si chiar de cei bolnavi.
Dieta Young Miracolul PH - Robert O'Young. Autorul recomanda o dieta cat mai alcalina pentru a mentine starea de sanatate optima si a vindeca boli cu ajutorul unei diete cu PH echilibrat.  
Sa traim sanatos fara toxine - Robert Morse. Cartea aceasta este o bibilie in domeniul nutritiei. Cu ajutorul ei mi-am descoperit un tratament pentru dezechilibru hormonal ce m-a vindecat de problemele avute. O recomand din tot sufletul.

Carti de dezvoltare spirituala si personala.
Poti sa iti vindeci viata - Louise Hay. O carte prin care treci cu veselie si nu o mai poti  lasa din mana o data ce ai citit primul capitol. O recomand in biblioteca voastra.

Puterea prezentului - Eckhart Tolle. Cuvintele sunt de prisos. Musai de avut in casa. 
Cele 4 legaminte - Don Miguel Ruiz. Te sfatuieste sa ti cont de 4 legaminte in viata pentru ca tu sa fi multumit de tine si de cei din jur. E o carte mica cu impact mare. 
Acum si Aici este tot ceea ce conteaza - Daniel Mitel. O povestioara foarte captivanta despre un om ce a invatat sa mediteze alaturi de doi calugari budisti si apoi a plecat sa ii invete si pe altii.
Bucura-te de succes prin cultivarea starii de liniste interioara - Russel Simmons. Desi este un om foarte activ in domeniul afacerilor muzicale hip hop din state, acesta recomanda meditatia zilnica pentru a avea succes in viata, pe toate planurile. M-a convins sa incep sa meditez zilnic.
Zenisme.  Sa radem pe calea catre iluminare - David Bell. Umor zen.  
Traind o viata constienta. Meditatii zilnice pe Calea Tolteca - Don Miguel Ruiz Jr
Recrearea trupului, reinvierea sufletului. Cum sa devii alt om. Deepak Chopra
Autobiografia unui yogin - Paramahansa Yogananda. Un alt fel de biblie. Cu guru, sfinti si miracole. Cu saracie si suflet curat.

 Acest articol va fi mereu rectificat, in functie de ce carti voi mai aduce in biblioteca mea draga de acasa. Si nu numai. Va recomand sa incepeti cu acestea.. Incet si sigur, ca informatia sa se aseze in straturi solide. Si poate fac si o categorie cu documentare ;)

In incheiere, doresc sa va multumesc ca sunteti aici, ca ma cititi si imi scrieti.  O parte din mine este foarte fericita de acest lucru. Si ma face sa continui sa scriu pe blog. Dorinta de a ajuta semenii e mare si, cu ajutorul internetului, simt ca macar atat pot face si eu pentru oameni, cu o dragoste neconditionata... Pentru ca va iubesc si vreau sa va ajut! 


marți, 30 decembrie 2014

Frigarui prietenoase

Sunt aratoase, gustoase si carnoase.... UPS.... sorry... fara carne! Sunt satioase... da! Si is tare.. da tare simplu de preparat.  Le puteti face pe scobitori, asa cum sunt in poza de deasupra, sau insirate pe un bat ceva mai mare de frigarui, in cantitate dubla cum sunt poza de dedesubt. Oricum ar fi, sigur vor disparea imediat de sub nasul nostru. Pe sub nas, bineinteles... Si sa nu va lasati care cumva dusi de nas... ce e in mana nu-i minciuna!
Pentru frigaruile astea foarte prietenoase cu natura si mai ales cu animalele pe care NU le sacrificam sa le avem in farfurie, avem nevoie de ingrediente dupa imaginatie, buget si indemana. Eu am folosit ananas, ardei gras, ciuperci si ceapa rosie. Adica iaca cateva ( iertata-mi fie cacafonia) ce le gasim in raionul de legume si fructe de la orice market... Dar ii taina mare cum le facem.. ca doar nu le infingem asa, direct, pe bat. Nuuu... Ii rost de descantece si vorbe frumoase, de mangaieri si lins de degete...  vraji si magie....  Dar hai mai bine sa scriu frumos, ordonat si citet, ca fiecare sa inteleaga cat mai bine si cel mai important.. sa inteleaga repede!

Ingrediente:
1 ananas mediu
500 gr ciuperci
2 ardei grasi rosii, galbeni, verzi
1 ceapa rosie
2 linguri sos de soia nama shoyu
2 linguri ulei de masline
1 lingura de otet balsamic
lime
castravete si salata creata pentru decor

Preparare
Ananasul se curata de coaja, se taie in patru, se scoate miezul acela care este foarte fibros, iar pe d-l ananas ce va intra sub nas, il taiem in patratele. Nici prea mici nici prea mari, cat sa arate bine pe bat, langa ciuperci si ardei. Si punem bucatile de ananas intr-un vas peste care turnam sosul de soia si uleiul de masline. Si le lasam la descantat.
Ciupercile. Daca doriti, le curatati de coaja. Daca nu doriti, nu le curatati de coaja. Se spune ca aroma lor e bine tinuta in coaja. Asa ca e indeajuns sa le spalati bine sau sa le curatati cu o perie. Eu mereu le spal, ca nu am perie.. si nu stiu cat de curate. Dupa ce le spalati\curatati, indepartati coditele si puneti palariile la un loc cu ananasul ce sta la descantat. Si amestecati cu mana, ca altfel nu iasa treaba buna. Unde se pune mana, magie curata iese. 
Ardei grasi. Nu ii punem la slabit, ci ii lasam asa, grasuni. Dar ii taiem in patratele. Daca vreti frigarui colorate, puteti lua si ardei rosu, si galben, si verde. Eu de obicei iau rosu, ca parca ii mai dulce si mai zemos. Ardeiul se alatura ananasului si ciupercilor in vasul de descantare. Si se amesteca si el usor cu mana.

Ceapa. Cu ceapa ii poveste fara lacrimi. Mie imi place mult de tot salata de ceapa ce contine asa: ceapa, ulei, sare si otet. Stiu ca otetul nu prea ii zen, dar cate putin, nu e chiar asa de rau. Si tai ceapa in doua, apoi desfac usor camesile ( ca la o fata mare) si pun peste ele sare, strop de ulei si de otet. Si le mangai cu drag si rabdare si apoi le las sa isi traga sufletul. Ceapa asta devine o dulceata de ceapa! Isi pierde iutimea si devine atata de buna ca o poti manca asa, goala. Ca pe o fata mare. De ceapa zic cu gura. De fata, cu ochii. Te-am ametit bine? E de la ceapa, iti zic io.

Acu ii timpul sa incalzim toate aceste ingrediente si sa le deshidratam nitel. Punem foaie de copt pe tava din deshidrator si asezam legumele in ordinea ce ne vine mai usor. Pe culori, pe grupe, pe coloane... Si le lasam la deshidratat macar vreo 3 ore..  Aici putem fi nerabdatori si sa verificam mereu in ce stadiu sunt bunataturile din "cuptiorul" de 45 de grade. Ciupercile, de stau mai mult, devin usor crocante.. si is bune de iti pare rau ca ai doar 10 degete. Ananasul devine mai tare si mai aromat...  
PS 1 Ceapa - o putem deshidrata putin si pe ea, sau putem omite procesul de uscare in cazul ei.
PS 2 - De nu aveti deshidrator, merge si pe calorifer. Sau la cuptor electric setat la cea mai mica temperatura.
PS 3: Dar hei, legumele si fructele enumerate de mine, nu is strict obligatorii. Puteti sa mai adaugati conopida, brocoli, praz, masline verzi, dovlecei, mere... orice!!


Acum ne purcedem la aranjat. Luam un bat si asezam o coaja de ceapa, un pic de ardei, ananas, ciuperca si un pic de lime in varf si ce mai dorim sa adaugam si ne permite scobitoarea. De avem bat lung, atunci punem cate doua din fiecare, in ordinea numarului de pe camasa. Sau aleatoriu, ca avem de unde alege.  Si le asezam simandicos pe niste platouri frumusele si ne suprindem musafirii pana la lacrimi. Si nu de la ceapa.


No... aveti de facut frigarui pentru rev... 
Si am incalecat pe o ceapa, si v-am spus povestea toata.

luni, 29 decembrie 2014

Coconut Cake

Afara totul este alb.. ninge ca in povesti! Nici nu am avut curaj sa plec cu masina de acasa, gandindu-ma ca oricum nu o sa am unde sa o parchez. Asa ca am mers frumos printre fulgii de nea, bucuroasa ca un copil mic. Orasul este ca in povesti!


Si cand totul este alb, preparam ceva la fel de alb, gustos si plin cu calorii bune, sa ne incalzeasca sufletul si trupul: un tort cu cocos. Dar cu mult cocos! Pentru ca nuca de cocos este fantasmagorica.
Cititi AICI mai multe informatii.


Acest tort a fost facut acum ceva vreme in urma. Ei bine, ralucuta mea m-a rugat sa fac un tort unei colege care este innebunita dupa bomboanele cu cocos rafaello. Si i-am zis: perfect! Voi face ceva bun de te va tine minte toata viata! Lasa ca stiu eu! Zis si facut! Am cumparat uleiul de cocos care ii musai sa fie extravirgin si am purces la preparat tort bun.


Ingrediente tort 10 persoane ( tava cu diametru de 18-20 cm)
Blat si bomboane:
350 gr caju
5 linguri de miere / sirop de agave
3 linguri ulei extravirgin de cocos

Crema:
400 gr caju
400 ml apa
2 linguri de miere/sirop de agave
8 linguri ulei de cocos extravirgin
jumatate de pastaie de vanilie

Decor:
100 gr fulgi de migdale 
50 gr fulgi de cocos

Preparare:
Se pune in robot caju-ul si se proceseaza pana cand devine foarte fin. Mai apoi adaugam uleiul de cocos, mierea si procesam din nou. Ar trebui sa se formeze o coca usor de modelat. Daca compozitia nu vrea sa se adune, turnati o lingura cu apa si mai procesati un pic. Minunea se va intampla!
Puneti hartie de copt pe baza formei de tort si atasati inelul. Puneti o parte din compozitie si presati cat mai uniform cu degetele. Formam blatul. Punem restul compozitiei deoparte, sa facem bombonelele de decor. Acestea le putem face acum, sau cat timp blenderul face crema.

Crema:
Daca ai thermomix, tot caju-ul cu celelalte ingrediente merg puse o data si procesate timp de 4 minute la treapta 10. Si gata crema. O turnati peste blat si o puneti la congelator.
Daca ai un blender de 1000W, atunci imparte ingredientele in doua si fa crema in doua transe. Uleiul de cocos sa il puneti la sfarsit si la fel si vanilia. Mai procesati inca putin sa se incorporeze si aceste doua ingrediente si turnati peste tort. La un blender de 1000W eu de obicei lasam sa mearga la viteza maxima vreo 2 sau 3 minute. Uneori da sa mearga in gol, asa ca ma ajutam cu o spatula de silicon si impingeam usor crema in blender, in sensul in care invarte cutitul. Uneori mai puteti adauga cate putina apa - 2 linguri, sau cat are nevoie. Crema trebuie sa fie ca o smantana nu foarte groasa. Fina si satinata! Tortul il puteti pune la congelator peste noapte. A doua zi il ornati cu bomboanele tavalite prin cocos de jur imprejur si apoi asezati fulgii de migdale in mijloc.  Si iese un tort alb si frumos, precum iarna copilariei noastre!

luni, 22 decembrie 2014

Pate usor de masline

Maslinele sunt foarte bune pentru cei ce au probleme cu plamanii... nu neaparat mari ( problemele, nu plamanii) ... Nu ai crede asta asa-i? Mie imi plac mult de tot maslinele... asta nu inseamna ca am o problema cu plamanii.. sau am si nu stiu ..... sau poate ei isi doresc sa se curete mai bine de mucus si alte dracovenii ce or fi pe acolo si pac.. trimit comanda la creier cu pofta de masline.
Viktoria Boutenko povestea de pofta de neoprit a fiicei sale pentru masline... le marina, le deshidrata, le rehidrata, le facea in tot felul de combinatii.. doar masline sa fie. Si spunea Viktoria ca s-a dus la un nutritionist foarte priceput si a relatat aceasta pofta uriasa a ficei ei. I-a mai spus ca fata sufera si de astm si atunci nutritionistul i-a spus: iata de ce fata ta mananca atatea masline! .... deoarece sunt minunate si indicate celor ce au probleme cu plamanii.
O alta persoana pe care o stiu foarte bine si mananca intruna masline este papa. Adica tatal meu. De nu ar avea nimic de mancare exceptand masline si paine, nu i-ar trebui altceva. Ar fi cel mai fericit. Mereu ma pune sa ii cumpar masline cand merg la ei in vizita. Din alea bune, naturale. Si tata a fost fumator inrait multi ani.. si mai apoi stilul de viata dezordonat, stresat si haotic l-a dus catre o sinuzita. Adica stranuta la anumiti factori declansatori ( mirosuri, schimb de aer, temperatura) si ii curge nasul. Si plamanii elimina mult mucus. El zice ca este alergie. Eu zic ca nu. Cert este ca ii plac maslinele mult de tot. Si mai cunosc o persoana care e topita dupa masline: eu! Imi plac maslinele kalamata, imi plac cele naturale ( inchise si stafidite) si imi plac si cele verzi. Nu imi plac cele mamut, nesarate si innegrite cu monoglutamat de fier. Nici macar nu mai au gust de masline...

Pate-ul ce il prezint este destul de lejer, daca luam in calcul lipsa de nuci in manufacturarea lui. Este low fat dar teribil de gustos. Ce am folosit in loc de nuci? Ia sa vedem...

150 gr masline naturale ( inchise la culoare si usor stafidite)
50 gr masline kalamata
400 gr dovlecel
1 catel usturoi
Suc de lamaie

Preparare:
Maslinele se curata de samburi, dovlecelul de coaja, usturoiul de camasa. Maruntiti mai intai dovlecelul in robot cu tot cu usturoi si mai apoi adaugati maslinele si lamaia Urmariti ca pate-ul sa nu se marunteasca foarte tare, sa ramana vizibil bucatele de masline. Ca arata mai frumos.
De va iese apos, puneti cu incredere o lingura de seminte de chia, sa absoarba lichidul, sau 1 lingurita de tarate de psyllium! Ajustati cu sare ( desi nu mai este cazul) si consumati pe betisoare de legume sau paine facuta in casa. Pofta mare sa aveti!


vineri, 19 decembrie 2014

Parfait cu gust de sarbatoare


Ce avem noi aici este de fapt o placinta cu mere si frisca la pahar. Ca sa ne dam "jmecheri" ca suntem ingeniosi, inventivi si practici. De fapt nu ar trebui sa ne dam "jmecheri" pentru ca suntem deja. Si de ce sa te prefaci cand nu este cazul? (o_O)
Acest desert ii perfect pentru masa de sarbatori. Pentru ca scortisoara va umple aerul cu particule cu iz de sarbatoare, merele de la bunica vor fi foarte apreciate, fibrele din psyllium vor pune intestinul la treaba si crema va alina sufletul dornic de ceva dulce si pufos. Mai mult cremos. Pompos. Parfait-ul este ca un fel de pom culinar impodobit cu tot felul de arome, toate imbinandu-se tare bine. 
Nu va lacomiti, impartiti cu cei apropiati.. Si zic asta ca parfaitul este foarte bogat in fibre si s-ar putea sa aveti un blocaj... emotional... in baie. Deci un parfait pe zi alaturi de multa apa plata si veselie!
 Avem nevoie de un pic de rabdare, un blender si niste pahare fistichii.

Ingrediente:
Budinca de mere
1 kg mere
6 lg tarate de psyllium
2 linguri de scortisoara sau nucsoara
2 linguri de miere/pasta de curmale/sirop agave

"Frisca" de caju

200 gr caju
200 ml apa
1 pastaie de vanilie
1 lingura de miere/ sirop agave
1 lingurita lucuma ( optional)

Decor:
Caise uscate, merisoare, fulgi de migdale, boabe de cacao maruntite si o capsuna ( sau piure de caspuni, cum am avut eu de la un tort)

Preparare:
Crema cu mere.
Curatam merele de coaja si cotor. Si apoi ori le dam pe razatoarea mica, ori le punem direct in blender cu scortisoara si miere. La prima varianta, dupa ce le radem, adaugam psyllium si miere si amestecam cu o lingura de lemn, sau cu manuta! Dam la o parte ca psyllium sa absoarba sucul lasat de mere si sa se transforme in budica. Putem chiar sa asezam direct in pahare acest amestec si sa il lasam sa se inchege acolo.

"Frisca" de caju
Se pun toate in blender si se mixeaza timp de 2 minute la viteza maxima. La nevoie, mai amestecam cu o lingurita compozitia, sa nu mearga lama blenderului in gol.

Turnam mai apoi putina crema peste budinca de mere si apoi ornam dupa bunul plac! S-aveti pofta!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...