joi, 11 noiembrie 2021

Startul unei zile magnifice

 


Fara dar si poate, cel mai greu este sa iei decizia. Sa fie dupa menstruatie, sa fie inainte, sa fie pe luna plina, luna noua.. Femeile... greu cu ele, imposibil fara ele... Hai cu raw veganu, hai cu un inceput de zi ca la carte, numa' hai o data! Fericireeee......

Ce m-a determinat pe mine sa pun pe pauza tot si sa ma focalizez exclusiv pe alimentatie, sta acea perioada magnifica inainte de ciclu. Inainte erau cateva zile de disconfort, dureri usoare, stari nostalgice, un apetit mai ridicat pentru dulciuri.... Chestii asa, inofensive,dragalase chiar. De vreun an incoace insa, sa dea dracii, ma transform in ditamai monstrul nu cu 2 zile inainte, nu cu 5... ci cu minim 10 - 14 zile. Adaugam inca vreo 5 zile in care sangerez si nu mor, vreo 5 zile in care ploua afara sau ninge sau tuna sau bate vantu...  si raman si la mine asa, maxim vreo 10 zile in care sunt o panseluta iubitoare cu ochi mari de caprioara. 

Simptomele ce le am sunt de-a dreptul mirifice: ma balonez de parca sunt in luna a saptea de sarcina orice as ingurgita, ma dor ovarele de imi vine sa le scot, sa le fac fular si sa ma spanzur de ele, ma enervez... ba nu, sunt un munte de furie, de draci si de spume, ma irit psihic de la orice, sunt obosita de la atata stat, dorm in nestire si cand nu dorm, ma uit la netflix plus toate cele scrise inainte de dormit. Viata grea. 

Habar nu am cum am ajuns eu sa enumar unele simptome pe doctorul goagle si EVRIKA: sufar de TDPM. Pffff.....  Adica tulburare disforica premenstruala. Adica mama si tata la SPM ( sindromul premenstrual). Bun. Stim ce avem dar nu stim cum sa vindecam. Vreau sa fiu panseluta zgubilitica mai mult de 10 zile. Vreau sa fiu si eu amabila si draguta ( lasand TDPM-ul la o parte, mai greu cu amabilitatea dupa 41 de ani), sa nu mai am asa dureri, sa imi fie mai bine.

In primul rand am descoperit ceva care m-a ajutat enorm in lupta cu durerile de ovare ( si inainte de ciclu, si in timp, si dupa). Este vorba de un ulei cu CBD (canabidiol) Ce folosesc eu este o formula conceputa special pentru perioada sensibila a femeii ( sensibila pe naiba, ca trebe sa stau departe de obiecte ascutite si oameni) de la Naturel Desir. Doza ar fi intre 5 si 15 picaturi pe zi. Ori se aplica sublingual, ori pe burtica, ori in ombelico del mondo ( a.k.a buric). Eram destul de neincrezatoare ( deh, iau nurofen si ibuprofen si ibalgin si marcofen si brufen si naiba sa le ia de vreo 20 de ani)  si primele zile am bagat 15 picaturi o data. Minune, in cateva minute m-a lasat durerea. A doua oara tot asa, a treia oara tot asa. Am redus numarul de picaturi in timp si, daca inainte aveam dureri cel putin 2 zile ( ajuta ibuprofenul dar da si dependenta) , acum ma doare maxim o zi. Incomparabil... Eu sunt Corina si sunt ibuprofen free de 7 luni!!!!!! 

Ok, uleiul asta e mirific, dar am simtit ca trebuie sa fac mai mult. Sindromul asta TDPM este evident o dereglare majora hormonala. Suprarenale intoxicate si creier facut terci in ultimii 2 ani si jumatate. Asa de "frumos" s-au impletit astea doua de m-au aranjat ca niciodata. Bine ca mi-am revenit! Am pus la punct cateva aspecte legate de existenta mea ( unde stau, ce muncesc, ce vreau) si a venit de la sine si momentul in care am decis sa ma intorc la alimentatia crudivora, in procent cat mai mare.

 Este foarte important startul de dimineata. Ce ii dam organismului ca mai apoi sa avem ce ii cere. Recunosc, la cafea inca nu am renuntat. Nici nu stiu daca o voi face, desi stiu ca imi creeaza aciditate in organism si nu e chiar cea mai sanatoasa. Dar o beau fara lapte, indulcita cu zahar de mesteacan sau inulina ( un indulcitor din radacina de cicoare, also laxativ usor). Si ma limitez cat pot la o singura cafeluta pe zi. In timp ce expresorul face cafeaua, scot repede o lamaie, o tai in doua, o storc cu o furculita in thermomix, arunc 2 linguri de polen crud, 1 lingura de miere, 500 ml apa si in 10 secunde am un camp cu flori in pahar. Flower power limo. Mai apoi pun 1 sau 2 linguri de seminte de chia in putina apa, amestec sa se omogenizeze putin si mai pun 500 ml de apa. Apa cu chia o beau incet, pe parcursul a jumatate de zi. Foarte faina si zglobie ea asa...  Si ca sa nu mai lungesc atata vorba, sa va prezint in fotografii ritualul meu de dimineata,

 1. Limonada cu polen crud. Daca nu aveti blender, e suficient sa lasati polenul in sucul de lamaie. Se topeste singur in cateva minute. Mai apoi putina miere, apa si gata.  Polenul crud este din multe varietati de flori, asa ca feel free to discover more flavours, Of Romania.

 


2. Apa cu chia. Incepe cu o doza mai mica de seminte - 1 lingurita la un pahar de apa. Eu de obicei imi pun 2 linguri la 500 ml apa. Ca semintele sa nu se faca cocolase, e bine sa pui chia in pahar, sa adaugi cate un fir de apa si sa amesteci, ca toate sa absoarba putina apa si sa inceapa sa isi tricoteze gogosica aia simpatica in jurul lor. Tot asa cate un pic pana umplii paharul cu apa si il lasi minim 15 minute la hidratat. Le poti pune la inotat si cu o seara inainte, nu se supara nimeni. Din contra, mai multa hidratare pentru seminte si pentru tine. De ce apa cu chia? Pentru ca nu ai mereu timp sa iti faci o budinca, icre din chia sau ceva mai elaborat. Si nutrientii din chia sunt extrem de valorosi. E simplu in acest fel sa consumi chia fara nicio bataie de cap. Nu are niciun gust, nu se simte cand o bei din pahar.

No, sa nu va plangeti ca pun multe poze cu chia, dar sunt geniale micutele astea... Im in love...

                                          baby tiny steps: 1 lingurita de chia si o cescuta de apa.

 

                                               big foot step: 2 linguri de chia cu 500 ml apa



uneori imi ramane budinca de chia cu zmeura si capsuni, mai adaug o lingura de ginseng siberian ...

 

                                                                pur si simplu un kiwi


                                                   o mantra de dimineata si o zi minunata!


 Data viitoare va dau cateva retete faine de suc... 

Sa fiti fericiti!

vineri, 5 noiembrie 2021

Regasire

 E bine sa fii acasa. E bine sa te simti acasa. 

Pentru o vreme m-am ratacit, m-am abandonat. Dar am invatat ca toate vin, in viata, sa te faca o persoana mai buna, mai puternica. Am invatat sa nu renunt niciodata la mine. Sa nu pun pe nimeni mai presus de mine. Sa am curaj si credinta ca in final, lucrurile se vor aseza spre binele meu. Ca sunt mai puternica decat cred.

Acum sunt libera. Respir. Traiesc. Ma bucur.

Stilul meu de viata a devenit toxic in ultimii ani. Atat fizic cat si mental. Nu vreau sa detaliez aici ce am trait. Dar scriu atat: am gresit. Apoi am pus punct si am luat-o de la capat.

Am redevenit raw vegan. 

Cand (incepi sa) mananci carne, te acapareaza. Este incredibil ce putere are asupra ta si cat de vicioasa devine. Vrei sa mananci din ce in ce mai multa, mai amestecata, mai prelucrata. Nu te mai intereseaza altceva. Salata? Da.. de carne daca se poate. In cel mai bun caz mai faci niste catofi praiti langa pentru ca, ghici ce, gustul se perturba, se perverteste. Nu mai poftesti nimic sanatos. Vrei confort food, vrei mancare sa iti satisfaci depresiile, frustrarile si parazitii ce incep sa colcaie in tine. Daca nu ai grija, devi un zombie robotizat, care nu mai simte nimic. Been there, done that.

Am ales sa plec din acel mediu toxic pentru mine. Si am renascut. M-am REGASIT. Eu, Corina cea fericita, vesela, luminoasa, optimista, care vrea sa schimbe lumea in bine. Voi incepe sa impart cu voi micile mele bucurii, de zi cu zi. Vreau sa devin molipsitoare prin fericire, bucurie, iubire si recunostiinta.

Bine v-am REGASIT si pe voi, dragilor!

 



joi, 18 ianuarie 2018

Salata de ou fara ou.

Pai cum vine asta? Pai iti zic eu cum... stii supa aia de pui in care pui morcov, pui telina, pui patrunjel, pui apa si pui nu pui? Cam asa si cu salata de ou unde nu pui ou. Si nici pui. Da poti sa juri ca are ou in ea. Oul  'cela, din care iese puiu.. Dar tu nu pui nimic in salata. Nici ou... :))))
Doar amestesti  (amesteci + ametesti) niste ingrediente si dai musafirii pe spate.
  A trecut ceva vreme pana am descoperit ingredientul minune care da gustul de ou. Bine, am descoperit acest ingredient acum cativa ani, dar am tacut malc pana acum. Dar pana aici. Asadar, acel ingredient minune este: sarea negra sau sare indiana. Incicatana, incicatana.... O gasiti fie neagra fie roz. Mirosul e fad dar gustul.. gustul e intens. A ce gusta? A ou. A sulf. Dar pentru ca pana acum nu am mancat sulf pe paine, aseman gustul cu cel de oul fiert.
Pana nu va curg toate balutele pe tastatura sa va scriu repede de ce aveti nevoie pentru aceasta salata.
Dupa masura foamei din ingredientele de mai jos va iese o salata, doua sau trei.



Ingrediente crunchy pentru baza ( optionale, dar merg tare bine cu restul de salata)
un sfert de salata iceberg sau mai putina
o mana de salata rucola
cateva frunzulite de valeriana
Daca nu aveti nici una de mai sus atunci folositi cu ingredere salata verde. Sau varza. Verde sa fie si fresh.
Salata se taie grosier, iar rucola si valeriana se pot lasa intregi. Se amesteca usor cu degetele si se pun deoparte. Nu e nevoie sa punem sare sau condimente. 

Ingrediente salata:
un sfert de ardei rosu taiat patratele sau bucati mici
jumatate tija de telina apio taiata felii subtiri
un fir de ceapa verde maruntit
o jumatate de avocado copt taiat in cuburi de preferat cu un cutit ceramic
un sfert de lingurita de sare indiana sau dupa gust.
Nu puneti prea multa sare ca va mai veni si sosul ce are si el sare. Le amestecati pe toate intr-un bol cu mana si le lasati sa se imprieteneasca putin.

Ingrediente sos:
200 gr caju
1 lingurita de mustar
2 lingurite de otet de mere
1 lingurita de miere
1/2 lingurita de boia afumata
1/2 lingurita de praf de turmeric
1 lingurita de sare indiana
1 praf de piper negru
150 ml apa

Preparare sos:
Intr-un blender se pune caju-ul cu apa si cu toate condimentele si se mixeaza un minut la viteza maxima pana se obtine un sos cremos, fin si galben. Luam bolul cu ingredientele pentru salata si turnam peste 2,3 linguri de sos. Amestecam si gustam. Daca dorim mai mult sos, mai adaugam.
De ramane in plus e motiv de bucurie. Il puteti manca cu betisoare de legume, cu painici raw, cu cartofi dulci fierti la abur, puteti umple un ou cu el... ha... buna asta! :)))) Fara ou da?
 Se orneaza cu rosii cherry si nitica boia afumata aruncata strategic ici colo.
Va puteti juca si cu sarea indiana. Puteti sa o presarati peste mamaliga si pac... aveti mamaliga cu ou fara ou :)))))
Sper sa va placa si sa o incercati. Sarea neagra se gaseste de comandat pe net sau la magazinele naturiste.

Nu uitati de reducerea la deserturile raw din perioada ianuarie-martie. Cumparand dulciuri facute de manuta mea, veti bucura 3 suflete ce au nevoie de hrana si mangaiere constanta: Bijou, Chanel si Lia Papadia Ciorcarlia Jucaria :)))
 Bijou
Chanel
Lia mica

Glumesc, veti bucura sufletele voastre si a celor dragi voua! Si al meu ca ma onorati!

luni, 15 ianuarie 2018

Un inceput de an cu bucurie si reduceri.

Stiu, v-am lipsit tare si mi-ati dus dorul. Asa-i?


Glumesc si eu si ma alint, ca asa imi place sa incep anul. Mi-am dat seama ca nu am mai scris de foarte mult timp cand cineva a intrebat de dulciurile de la bistro Ma Cocotte si a zis ca a gasit un blog abandonat cu o ultima postare de acum haat haat 2016 prin noiembrie. Pfai... suntem deja in 2018 si e drept ca timpul zboara mult prea repede. Cu toate astea, acum sunt aici. Si MEREU sunt aici, chiar daca uneori sunt mai tacuta. Trebuie doar sa bateti la usa si eu voi deschide imediat. 
2017 a fost un an urat, noroios, gri si greu. In 2016 am divortat si in 2017 a trebuit sa ma obisnuiesc cu ideea ca nu mai am pamant sub picioare si trebuie sa reinvat sa zbor. Sa ma lovesc de provocari noi, sa pot pronunta cuvantul "familie" si "dragoste" fara sa mi se faca rau. Sa ma lupt cu depresia  si sa reinvat sa imi ridic privirea catre cer si sa imi doresc sa traiesc. Sa multumesc universului ca am prieteni care mi-au fost alaturi chiar daca m-am izolat complet de toata lumea si tot ce imi doream in momentele grele era sa nu mai exist. Am descoperit ca, cel mai bun terapeut are 4 labute si blanita pufoasa, ochi negri si nasuc umed.

 
 Lia mica. Acum e maaaare. Si zurlie.

Mi-am dat seama mai apoi ca sunt mai puternica decat as fi crezut vreodata si din nou, am renascut din propria cenusa. Sunt aici, din nou, stralucitoare si cu multa pofta de a va incanta simturile cu dulciuri minunate. Asa ca va rog sa imi permiteti sa fac parte din viata voastra in momentele speciale si sa particip in mod indirect direct prin intermediul unui tort cremos si sanatos, frumos si savuros. Hihi... v-am ametit oleaca nu? :)))
 Va ofer o reducere de 25% la torturile comandate pana in luna martie. Pentru ca pana vine caldura vreau sa va ofer eu un motiv de bucurie sa va incalzeasca sufletele cand va veti surprinde familia si prietenii cu un desert exceptional. Oferta este valabila si pentru perioada de valentines cand pot face tortulete mici sau prajiturele tematice.Pentru comenzi si detalii legate de pret, va rog sa imi trimiteti un email pe bacalu.corina@gmail.com sau sa ma sunati direct la 0768388404.
Sa avem un an nou minunat si bucurii din tot sufletul!




duminică, 13 noiembrie 2016

Tocanita gustoasa

   foto: Hollinek Zsolt

Aceasta mancarica e atat de gustoasa, satioasa si aromata incat nu pot sa nu o impart si cu voi! De unde stiu? De pe zambetele culese de pe chipurile oamenilor ce au fost prezenti la o clasa de gatit raw vegan organizata de cei de la Thermomix. Au baut ei smoothie, au servit branzica, au savurat tortul, dar tocanitza.... tocanita le-a intrecut pe toate! Cum sa va zic.... e musai de incercat! Juri ca e facuta la foc de maini dibace. Aceasta tocanita merge si pusa pe paine, merge cu orez simplu fiert, merge cu hummus, cu cartofi fierti, cu ..... orice! O puteti incalzi la un 40 de grade in thermomix sau la bain marie sau o puteti consuma la temperatura camerei. Este minunata!
O puteti prepara cu ajutorul unui robot de bucatarie sau blender in caz ca nu aveti thermomix. Ingredientele se gasesc destul de usor. Ies vreo 4 portii zdravene.

Ingrediente:
100 g caju crud, hidratat 2 ore sau un avocado copt ( pentru textura cremoasa) 
400 g apă 
2 lingurițe oțet de mere sau o lamaie stoarsa 
1 lingurița boia de ardei afumată 
15 g fulgi de ceapă deshidratată 
2 lingurițe pudră de usturoi 
2 lingurițe piper negru măcinat
 ¼ linguriță piper cayenne 
1 linguriță sare 
400 g boabe de porumb congelat (dezghețat în prealabil) 
200 g roșii deshidratate*

Pentru servit: 
buchețele de broccoli 
4-5 linguri boabe de porumb 
3 roșii deshidratate 
3 linguri bucățele de țelină tulpină ( apio)
 ½ dovlecel mic 
buchetele de conopida
morcov ras

Preparare:
Pentru cei cu thermomix acasa:
1. Puneți în bol boabele de caju hidratate, apa, oțetul de mere, boiaua, fulgii de ceapă, pudra de usturoi, piperul negru, piperul cayenne, sarea, boabele de porumb decongelate, roșiile deshidratate și mixați 2 min./viteza 10.
2. În paralel, desfaceți broccoli in buchetele cât mai mici, tăiați roșiile uscate fâșii sau cubulețe, tăiați țelina feliuțe subțiri, dovlecelul cubulețe mici, conopida maruntita putin, morcovul ras sau orice alta leguma va face cu ochiul și amestecați totul într-un bol mai mare. Păstrați pentru decor câteva boabe de porumb, 1 fir de broccoli și o fâșie de roșie deshidratată.
3. În momentul servirii, puneți în farfurie legumele mărunțite și turnați peste ele sosul preparat în bol. Decorați cu boabe de porumb, un buchețel de broccoli și o fâșie de roșie deshidratată.

Preparare fara thermomix:
Cantitatea de sos se imparte in doua. Se pune in blender si se blenduieste pana toate se incorporeaza bine. Nu e obligatoriu ca aceasta crema sa iasa foarte fina. Se va amesteca cu restul legumelor si va fi oricum gustoasa si aratoasa.


* rosiile deshidratate conservate in ulei nu trebuiesc rehidratate, sunt insa mai "grele" deoarece oricat de bine le-am strecura tot ramane putin ulei pe ele. Avantajul este la gust. Sunt gustoase. 
Daca gasim sa luam rosii uscate in punga, atunci le hidratam peste noapte sau minim vreo doua ore si le stoarcem usor de apa - recomand varianta aceasta pentru o tocanita mai "light". 

duminică, 15 mai 2016

Interviu online jurnalistii.ro

  Un interviu scris din toata inima pentru o persoana minunata! Va invit sa il cititi sau sa il recititi mai jos, iar pentru alte articole interesante, va invit pe site-ul http://www.jurnalistii.ro!  

Jurnalistii.ro: Eşti una dintre persoanele care a făcut cunoscut stilul de viaţă raw vegan în România. Cum te simţi după atâţia ani?
Corina Bacalu: Entuziasmul este acelaşi ca în prima zi! Mă bucur enorm când primesc mesaje de la oameni cu întrebări, curiozităţi şi mulţumiri! Schimbându-mă pe mine în primul rând, am încercat să fac o lume mai bună în jurul meu. Am oferit cu drag tot ce am descoperit singură sau cu ajutorul unor oameni frumoşi din ţărişoara noastră, dar şi din lumea întreagă. Bucuria descoperirii unui stil de viaţă sănătos a fost înzecită când am putut să contribui şi eu cu o mică parte, încercând în felul meu propriu să creez opere de artă în farfurie. Şi pentru că sunt o persoană optimistă şi încrezătoare, toate aceste minunăţii culinare au fost acompaniate de povestioare vesele şi relatări personale din viaţă de zi cu zi, toate menite să pună un zâmbet mare pe faţă cititorului, un semn mare de întrebare legat de alimentaţie dar şi un imbold subtil de a trece la treabă.
Citeam pe blogul tău că ai început să mănânci şi bucate gătite, iar o parte dintre cititori te certau şi se arătau dezamăgiţi, interpretând acest lucru ca pe un eşec în ceea ce priveşte eficacitatea pe termen lung a acestui stil de viaţă. Ce s-a întâmplat de fapt?
Am găsit calea de mijloc şi echilibrul. Am descoperit că cel mai important lucru din lume este să fii fericit şi mulţumit cu tine. Degeaba consumi hrană vie dacă sufletul îţi este otrăvit de ură, invidie, mâhnire, tristeţe și dispreţ. Putem consuma liniştiţi orice ne doreşte sufletul, atâta timp cât nu facem excese, iar din când în când, în funcţie de ceea ce mâncăm,  facem o curăţenie temeinică în corp prin diverse cure de detoxifiere. Sunt convinsă că o detoxifiere periodică, alături de sentimente pozitive şi un echilibru sufletesc reprezintă cheia sănătăţii pentru toată viaţă.  Cât despre mine, am momente când consum numai hrană vie şi momente când mănânc gătit vegetarian. Ţine foarte mult de trăirile mele interioare. Când merg la mama mea acasă şi îmi oferă mâncare gătită, o savurez cu tot dragul şi simt în fiecare îmbucătură dragostea şi bucuria că a gătit pentru fetiţa ei. Cum aş putea să refuz aşa ceva?
Faptul că ai reînceput să mănânci şi gătit a venit la pachet cu vechile probleme de sănătate?
Sunt o persoană care trebuie mereu să aibă grijă de greutatea ei. Glanda mea tiroidă este foarte leneşă şi de aceea sunt mereu predispusă la îngrăşat. Acest lucru combinat cu lipsa de mişcare şi o alimentaţie preponderent gătită cu siguranţă va pune kilograme strategic aşezate pe mine. Mai cedez şi eu ispitelor şi mai consum câte un dulce din comerţ şi mă trezesc un pic mai rotunjoară cât ai zice pufulete.
Dacă în 2011-2012 cântarul îmi arăta 50-53 kg, acum îmi ţipă 59-62. Partea interesantă este că nu mă mai critic atât de mult cum o făceam în urmă cu 4-6 ani. Acum mă uit în oglindă şi zic: dragă mea, eşti extrem de apetisantă. Fie, mai trebuie să lucrăm la fermitatea pielii şi musculatură că de acum încolo forţa gravitaţională a pământului te trage mai tare către el, dar asta se rezolva cu multă apă şi sport. Aşa că rămâi apetisantă mergând un pic mai des la sala şi alergând mai des. Cât despre probleme de sănătate sunt extrem de recunoscătoare Universului că nu am! Sunt sănătoasă tun, iar analizele au confirmat acest lucru. Că mă mai doare nervul sciatic la spate când trag chiulul de la sală sau capul când uit să mă hidratez ce să zic… aşa îmi trebuie!
Citeam într-o postare de pe blogul tău că singura cale de a slăbi este hrana vie. Cum îţi menţii greutatea sub control?
Susţin în continuare că cea mai bună metodă de a da kilogramele jos este alimentaţia crudivoră şi multă mişcare. De fapt, asta înseamnă un stil de viaţă sănătos. Nu este o cură de slăbit, nu este o dietă. Este ceea ce ar trebui să facem toată viaţa: să ne hrănim organismul corect şi să avem grijă de el. Să îi oferim nutrienţii necesari, hidratare, odihnă şi întreţinere prin sport. Este cel mai de preţ lucru pe care îl avem şi trebuie să îl preţuim aşa cum se cuvine. De ai în vedere aceşti parametri şi îi şi respecţi, nu vei avea niciodată probleme cu greutatea. Să căutăm echilibrul, bucuria şi recunoştinţă în tot ceea ce facem şi vom avea şi un suflet împlinit. Iar un suflet ce ţopăie de fericire, iubeşte şi este iubit, se va reflecta în fiecare celulă a corpului nostru. Totul va funcţiona bine şi vom fi sănătoşi. Iar asta este mult mai important decât cifrele ce ţi le arată un cântar.
Bazându-te pe atâţia ani de experienţă, ce sfaturi ai pentru persoanele care ar dori să adopte acest stil de alimentaţie, dar se tem că nu vor reuşi să facă faţă într-o societate axată pe consumerism?
Să nu se teamă de nimic! Să înceapă cu paşi mici. Să nu renunţe din prima la micile plăceri culinare cu care s-au obişnuit. Să se avânte cu mult curaj către gusturi noi şi chiar de nu le place din prima, să citească şi să recitească proprietăţile miraculoase ale diferitelor plante sau superalimente. Să îmbogăţească dieta lor cu multe crudităţi. Sunt mulţi cei care îmi spun că ei nu vor să renunţe la diverse preparate, că nu ar putea trăi fără. Nu trebuie să renunţaţi la nimic! Din contră, mâncaţi mai mult! Dar schimbaţi puţin ordinea. O salată mare şi bogată înainte de friptură cât o palmă de uriaş. După cantitatea de fibre ingerată, friptura nu va mai avea atâta loc în stomac. Şi o să vă săturaţi cu mai puţin. Enzimele din salată vor ajuta la digestia bună a cărnii în stomac şi intestine, eliminând în timp riscul unui cancer la colon. Iar în timp (şi asta o va decide organismul dumneavoastră) veţi observa că vă va cădea tare greu carnea, că va simţiţi rău după ce o mâncaţi, că vă miroase urât corpul de la ea. Şi mai apoi veţi uita de carne, nu o veţi mai cumpăra.
După ce veţi viziona câteva documentare şi veţi vedea cum sunt tratate animalele în ferme, există „riscul” să vă „îmbolnăviţi” de compasiune şi dezgust pentru toată această industrie care dăunează grav sănătăţii dumneavoastră şi mediului înconjurător. Veţi vedea cu alţi ochi animalele din jurul nostru, iar inima se va umple de iubire pentru fiecare vieţuitoare ce o veţi considera egală şi cu aceleaşi drepturi pe planetă ca şi noi. Asta nu înseamnă că veţi începe să dispreţuiţi pe cei ce consumă în continuare carne, dar un miracol se va întâmpla în inima dumneavoastră.
Şi deveniţi mai înţelegători şi în acelaşi timp nepăsători față de ceea ce susţin cei din jurul dumneavoastră legat de consumul de carne. Sau cine ştie, îi veţi convinge prin exemplul propriu că se poate şi fără! Şi veţi salva poate viaţa cuiva apropiat povestind despre hrana vie. Da, există „pericolul” să deveniţi vegani! Şi sper să deveniţi molipsitori!
De ce ne este atât de greu să renunţăm la mâncarea gătită?
Ataşamentul emoţional, încărcătura sentimentală, amintirile frumoase ce le avem cu familia când luăm cu toţii masa împreună, evenimentele fericite la care nu lipsea masa îmbelşugată sunt piedici grele şi reale. Mie îmi curg şi acum băluţele când simt miros de friptură la grătar şi mintea îmi zboară instant la momentele fericite când eram cu părinţii mei la iarbă verde şi mama făcea grătar şi o salată mare de crudităţi. Mă întorc în timp şi retrăiesc sentimentele de atunci când mă simţeam iubită şi protejată. Dar când mă întorc în prezent şi văd carnea în farfurie, nimic nu mă mai mişcă şi nu simt nici o fărâmă de poftă sau curiozitate să gust. Din contra, văd suferinţă şi boală. Şi aşa ceva nu este deloc apetisant. Pe lângă această dependenţă emoţională de hrană, industria alimentară din ziua de astăzi are grijă să ne facă dependenţi şi prin adăugarea diverselor substanţe menite să ne activeze centrii nervoşi ce ne produc plăcere atunci când consumăm diferite produse: monoglutamat de sodiu, zahăr şi multe altele. Să mai pomenesc de industria farmaceutică ce merge mâna în mâna cu cea alimentară? Ai mâncat prea mult? Bila nu mai face faţă? Nu-i nimic: ia pastilă x şi te vei simţi mai bine. Eu zic să mâncăm corect şi să nu mai trebuiască să luăm pastila x. Prin puţină educare personală şi cercetare putem să ne formăm obiceiuri alimentare sănătoase şi să renunţăm uşor la tot ce ne face rău.  Şi să nu uit să menţionez: nu toată mâncarea gătită face rău. Echilibrul reprezintă cheia şi aici.
Cum a arătat masa ta de Paşte?
A fost o masă îmbelşugată cu ciorbiţă de ştevie, lobodă şi multe verdeţuri din grădina mamei, alături de o mână zdravănă de ceapă verde, sărmăluţe de post cu orez şi ciuperci, cozonac, dulciuri raw vegan şi ouă de la găinile din dotare, mămăligă şi mult usturoi.
În general, românii mănâncă mult, iar de sărbători numărul celor care ajung la Urgenţe explodează. Ne poţi da câteva sfaturi după o masă copioasă?
Ideal ar fi să nu mâncăm până nu ne mai putem mişca. O dată ce ne încărcăm stomacul până la refuz este destul de greu să mai facem ceva pentru a scăpa de neplăcerile ce vin la pachet. Sfatul meu este să nu ne îndopăm, să mâncăm încet, să mestecăm mult şi să ne ascultăm corpul când zice stop.
În ce proiecte eşti implicată acum?
Pregătesc dulciuri raw vegan pentru un bistro din Braşov (Ma Cocotte) şi un pub din Sighişoara (VinTage) şi sunt consultant Thermomix, pe care îl recomand cu drag pentru un stil de viaţă sănătos.
Cunoşti vreun raw vegan care se hrăneşte astfel de peste 20 de ani?
Personal, nu cunosc pe nimeni ce are în spate 20 de ani doar cu hrană vie. Cunosc câteva persoane ce au adoptat acest stil de viaţă, dar cu sincope de timp în care consumă şi hrană gătită. Şi aşa sunt şi eu. Şi mă declar mulţumită cu mine! 🙂

vineri, 6 mai 2016

O minunatie de unt


Long time no see. Mereu ma cert ca m-am puturosit si nu mai sunt atat de activa pe blog. Asta nu inseamna ca am uitat de voi. Sunt bine, sanatoasa si infloritoare, cum orice femeie devine de la 35 de ani incolo. Stiti deja cat de incantata sunt de Thermomix , motiv pentru care am ales sa devin si consultant. Mancare am tot preparat.. si m-am gandit sa fac si altceva cu el. Anul trecut am facut o crema pentru plaja ce a avut un succes mare in grecia. Si pe care mama mea o foloseste si acum cand o doare ceva, ca pe un remediu de pret. Cred ca dragostea mea din crema ii amelioreaza micile probleme si neplaceri.
 In caz ca va era dor de ochisorul meu :))

Sa vedem asadar minunatia de reteta!  Nu este unt de pus pe pita sau pe prajituri. Este un unt mirific de uns tot corpul in care sedem frumos. Este divin ( si untul dar si corpul), si nu o zic doar eu sau sa ma dau mare.. am cel putin o persoana care se declara supermultumita de el. Si cu siguranta vor fi mai multe dupa ce ii vor simti consistenta si mirosul! Produsele sunt usor de achizitionat si se gasesc pe net sau la magazinele naturiste. O sa pun link direct la lista de ingrediente. Pentru ca is fata faina! Si pentru ca meritam ce e mai bun!



Unt de corp cu miros de ciocolata

Ingrediente:
150 gr unt de shea
100 gr unt bio de cacao ( musai mirositor, adica sa nu fie dezodorizat, ca mai sunt in comert si aceste variante) 
50 gr unt virgin de cocos (cu miros delicios de cocos)
20 ml ulei de argan
25 gr ceara de albine pentru creme ( nu din aceea pt epilat)

Facerea 1 cu Thermomix:
Se pune in bolul de la thermomix fluturele de mixare. Se seteaza temperatura la 60 grade, timp: 10 minute,viteza 2, maxim 3. Si apoi se iese cu zambetul la soare, se uda florile, se alearga pisica prin curte, se danseaza pe melodia preferata sau se coloreaza un fluturas. Thermomix-ul canta de final, se scoate capacul si se toarna uleiul in recipiente. Se pune la frigider sa se intareasca. Dupa 2 ore (sau chiar mai putin) se poate scoate si proba! Indragostire garantata la prima mirosire a cremei si testarea pe o portiune mica de piele.Pentru inceput.. ca apoi nu te poti lasa pana nu te invalui total in untul acesta: din cap pana in picioare! Va spun cu manuta pe inima: crema aceasta e un dar mirific pentru cei dragi dar mai ales pentru dvs!

Facerea 2: fara Thermomix
Se pune pe foc un ibric/oala mecutza cu apa. Se lasa pe foc pana cand apa incepe sa fiarba. Intre timp, se pun toate unturile in stare solida intr-un castron care sa sada frumos pe ibric/oala mecutza si sa nu cada inauntru ca ii bai. Se ia ibricul de pe foc si se pune castronelul deasupra. Si cu o spatula de silicon sau de lemn se incepe amestecarea lor, usor, cu cantec si descantec, biceps triceps si antebrat, pana cand toate unturile si uleiurile se topesc, se amesteca si devin un tot unitar. Apoi se toarna compozitia in recipiente si se pune la rece. Apoi se scoate de la rece 2 cuburi de gheata si se pun intr-un pahar cu apa si se ia o pauza de revenire si de hidratare.



In fotografie, uleiurile si unturile sunt primite de la diferite persoane, exceptand cel de shea. Uleiul de argan este adus de un prieten din Maroc, iar celelalte sunt dintr-un magazin naturist din Brasov. Cine are drum in centru, le gaseste la Paradisul Verde. Le puteti comanda cu incredere si de pe site-ul Crud si Sanatos, unde mai gasiti o gama larga de produse, toate bune si gustoase.

Daca aveti intrebari legate de cea mai mica bucatarie din lume care prepara iata si produse pentru corp - Thermomix, va stau cu drag la dispozitie pe email la bacalu.corina@gmail.com. Aceasta reteta este dedicata clientelor mele dragi dar si clientilor, ca nici lor nu le strica o piele catifelata si alintata!
Va doresc o zi mirifica si va las sa imi admirati azaleele!



PS: in curand si alte creme miraculoase mesterite cu dragoste si Thermomix!
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...