vineri, 31 mai 2013

Cheesecake cu aroma de primavara

 Mazeer, spune-mi te rog, daca iti cumpar flori de soc, imi faci o socata? Ca imi crapa si imi lesina sufletelul de pofta si nu stiu cum sa imi fac. Imi faci te rooooog? daaa teeee rooooog....Da? Imi faci? Cate flori sa iau? Doar  10? (0_o) Binee!
 ...........
  -  Ummm.. cu cat dati paharul de fragi?
  - 5 lei
  - asa de mult?
  - pai domnisoara, le dam mai ieftin daca luati mai multe. Cam cate ati dori?
  - nu vreau! Vreau soc! Cu cat dati punga?
  - 2 lei punga. Si pentru ca esti draguta, iti dau 3 la 5 lei!
   - ioi.. pai e prea mult! Ce fac eu cu atata soc?
   - faci suc domnisoara si imi aduci maine si mie!
   - (0_o) Ok! Poftiti 5 lei!
  .............
 - Mazeeeer... ti-am adus soc!
 - Aoleu mama... da cate flori mi-ai adus??
 - Pai nu stiu.. vreo 75? (^-^)
 - Pai tu cori, se pun 10 flori la 10 litri de apa si 1 kg de zahar!
 - (0.0) ... facem 75 de litri? :D:D:D:D:D  Ba nu.. facem sirop!  Kontzentrat! Tanaaam!!

Happy End!



Asadar, dragii mei, a pus mama flori de soc in apa dupa ce le-a spalat bine, a pus zahar, si in 10 minute mi-a dat suc de soc! Am fost socata! Socata de la soc da? Vazand cat de simplu a facut, am decis sa iau 2 pungi la mine acasa sa fac si eu sirop de soc! Daca nu stiati cum se face socata iata cum procedat eu:

Ingrediente pt socata:
15-20 flori de soc
200 gr zahar bio
3 l apa.

Preparare:
Am spalat florile de soc si le-am pus intr-o oala plina cu apa ( 3 l) Apoi am pus oala pe balcon. A doua zi am amestecat usor si am gustat. Era apa cu o usoara aroma de soc. Am adaugat zahar ca ma gandeam ca poate nu se face bine fara zahar. Am pus putin, am amestecat si am mai lasat o zi.
Florile de deasupra erau usor maro si deja sucul incepea sa fermenteze. Mi-am dat seama ca este gata!
Am strecurat apa de flori, am pus in sticle de jumatate si le-am pus in frigider.

  
Cheesecake cu aroma de primavara

Tort cu levantica - checked
Tort cu liliac - not checked
Tort cu bujori - partial checked ( i-am folosit la ornat, pt tortul facut pentru ziua lui mazeer)
Tort cu soc?? - o da! Asta nu mai imi scapa!! Am purces si am facut intocmai asa:

Ingrediente tort 6 - 8 persoane (forma tort cu diametru de 16-18 cm) :
Blat:
75 gr migdale
50 gr fulgi cocos bio
75 gr curmale
 1 lingura de unt de cocos
1 lingura de apa

Crema:
250 gr caju
200 ml concentrat de soc ( sau cat este nevoie sa acopere nivelul de caju in blender) 
1 lingurita coaja de lamaie rasa

sucul de la jumatate de lamaie
1 lingurita de lucuma
5 linguri ulei de cacao

Preparare:
Migdalele se maruntesc in blender in forma de faina, se adauga fulgii de cocos,curmalele se verifica de samburi si se maruntesc bine. Toate se omogenizeaza in robot, se adauga la final untul de cocos si apa. Compozitia lipicioasa se pune in forma de tort si se preseaza cu degetele cat mai uniform.

Crema:
Se pune caju in blender cu suc de lamaie, lucuma, coaja rasa de lamaie si siropul de soc ( indulcit cu miere daca este nevoie). Se proceseaza 2 minute ( la nevoie se mai pune sirop de soc) si cand crema este fff fina, se adauga uleiul de cacao ( varianta dezodorizata). Se mai mixeaza putin si apoi se toarna peste blat. Se pune la congelator minim 4 ore, dupa care se poate inlatura peretii formei de tort si apoi se pune in frigider pentru a fi servit, sau inapoi in congelator!
 

Cum este? Este divin, racoritor, aromat, parfumat. Aroma de soc este fina, si se simte la sfarsit, ca o adiere zglobie de vant incarcata cu mireasma florilor de soc! Musai sa incercati si voi!






 

miercuri, 29 mai 2013

Detoxifiere - minte, corp, spirit (part 2)

 

Ziua cu numarul 3. Ce am facut? Nimic! :))) Adica am stat la soare, am stat in pat, iar la soare, apoi la masa cu ai mei ( eu apa, ei mancare). Am stat la taclale, apoi iar la soare, etc, etc. M-am simtit exagerat de zen. Adica foooaaaaarrtteee calma! Dar.... a inceput sa imi fie fomica. Probabil cerebelul meu era putin speriat. Am decis ca din ziua a patra sa consum sucuri ( adica limonada) si suc de mere. De ce am luat aceasta decizie? Pentru ca mi-am dat seama ca la Vrancea nu pot face o detoxifiere asa cum ar trebui. Inca nu sunt conditii foarte ok acolo, casa este foarte veche, toaleta in curte. Cat am stat la vrancea nu mi-am curatat colonul asa cum ar trebui ( intelegeti voi ce vreau sa spun). Mama gatea intruna si ma innebunea cu atatea mirosuri si mancaruri... Spre bucuria mamei am zis ca e de ajuns. Voi mai incerca post negru, dar acasa la mine, unde sa ma bibilesc asa cum trebuie, pe toate planurile! Sa va spun ce gust divin a avut limonada servita din a patra zi? Pf... de vis!
Am uitat sa precizez ca am pus 5 ml de argint coloidal la 500 ml apa. Pentru purificare. :)
Sa vedem asadar filmuletele si apoi cateva poze!







luni, 27 mai 2013

Lapte de migdale si de susan ( video)


Cine-i mic si bea laptic?
Iata cat de simplu putem obtine lapte de la vacuta "Migdala" si vacuta "Susana".





Ingrediete:
1 lingura de migdale ( 25 gr)
1 pahar cu apa ( 200-250 ml)

1 lingura de seminte de susan
1 pahar cu apa

Preparare:
Se pun nucile/semintele in apa de seara pana dimineata.
Se arunca mai apoi apa in care au stat ( sau se pune la flori) si se pun nucile/semintele in bleder,  se toarna apa peste ele si se proceseaza la viteza maxima ( 1 minutel)
Se strecoara si se serveste asa, ori indulcit cu miere si aromat cu scortisoara sau pudra de cacao.

Tips:
Mi-a fost foarte greu sa gasesc tifon la dimensiuni mai mari. Strecuram prin saculeti care, desi ii curatam si ii spalam ( fara sapun) tot se deteriorau in timp si ii aruncam. Asta pana cand am descoperit in Metro fileuri. Adica acele lucruri ce se pun pe cap cand lucram intr-o bucatarie unde se servesc clienti. Sa nu cada nici un firicel de par in mancare. Nu stiu din ce material sunt, dar se aseamana mult cu tifonul. Au banda elastica, perfecta de pus pe marginea castronului. Sunt de unica folosinta, asa ca nu trebuie sa ne batem capul cu spalatul lor. Si sunt ieftine! ;) Pulpa ramasa in saculet o putem lasa la fermentat si facem branzica de migdale.
  Atentie totusi, aceste fileuri sunt mai fragile decat tifonul, asa ca aveti grija cum le manuiti si la presiunea aplicata pentru obtinerea laptelui. 

Spor!

sâmbătă, 25 mai 2013

Detoxifiere - corp, minte, spirit (part 1)


 (eu cu mrs huggy bear)
 Hellow yellow fellow ...
Intr-un final m-a apucat harnicia si am inceput sa ma organizez cu filmarile, editarile si asa mai departe.
Am adunat asadar tot ce am filmat in escapada mea la Vrancea, in mai, impreuna cu familia. Atunci,  mi-am propus ca sa stau 5 zile doar cu apa. Nu mi-am impus sa fiu foarte stricta, ci sa ma las purtata de val. Mi-am spus ca daca nu mai pot, revin la sucuri. Cat am stat, o sa descoperiti in 2 -3 postari.
 Asadar, mai intai am fost la Agas, la bunicii lui alin, unde am mancat (si) de post, gatit. Ca doar face bunica lui o mancare de lingi toate blidele.  Ne-am odihnit, ne-am relaxat, ne-am plimbat, ne-am facut ca facem si noi ceva treaba cu niste cartofi ( dar a fost foarte fun) si ne-am hranit corpul, asa cum spuneam anterior cu delicii de la bunica. Asta a fost vineri si sambata.



De duminica mi-am propus sa trec la dieta cu sucuri, sa imi pregatesc organismul de post cu apa, ce aveam sa il incep de miercuri. Asadar, duminica, luni si marti am consumat sucuri. Este incredibil cat de bine functioneaza organismul cand iti propui ceva cu ardoare. Duminica nu mi-a trebuit deloc mancare. Si primul suc l-am baut pe la ora 16. Pana atunci apa.
  Activitatea zilnica a fost normala. Am mers si la sala si am lucrat mai usor. Miercuri pe la pranz am plecat spre Vrancea. Am inceput ziua cu un pahar mare cu apa. Pe drum apa, la Vrancea apa, toata ziua apa.Apa bei, apa poti! :))))
   Pe masina am obosit, dar fiind plina cu de toate ( masina) , nu am avut unde sa ma intind, asa ca am stat treaza si atenta la drum. Ai mei ( in special mama) a vorbit mult, lucru ce m-a obosit si mai tare, dar am rezistat cu stoicism. Nu vedeam decat momentul cand o sa ma "prabusesc in pat" si sa dorm muuuuult si bine! Nu a fost chiar asa, caci la ora 8 a doua zi am fost in picioare!
Am avut usoare intepaturi sub coaste, in partea stanga, sub inima. Cred ca de la intestine. Si apoi o durere scurta si ascutita la o masea. Am baut apa cu inghitituri mici si a fost ok.
 
 Ziua 2: M-am trezit cu intepaturi la corason. Ori ca am dormit ca un prunc pe partea stanga, ori ca nu :)))) Nu stiu de unde pana unde, dar am stiut ca o sa imi treaca! .Mai apoi m-am intins pe o patura la soare si am adormit. Probabil vreo jumatate de ora. Am fost foarte ametita, am tremurat tare si am avut si o usoara stare de panica. Dar m-am linistit, respirand profund si stand la soare. Am avut un continuu zambet pe chip si o stare de calm cum nu am mai simtit de ceva vreme. Zen, adica.  Sa vedem filmuletul.


Si pe cea mai draga mama din univers:

si cateva poze:
tata, tinerel:
narcise, cele mai parfumate:
"sezlongul" de sub corcodus:
casa bunicilor:




Va urma partea a doua.....

luni, 20 mai 2013

Vegan Rider - George Rau

  


"…nu vreau sa cred ca doar exist pe pamant, ca universul mi-a dat viata doar ca sa transform materia organica… simt ca trebuie sa fac ceva mai mult si mai mare decat mine… „ – George Rau, vegan de 1 an si jumate, initiatorul si personajul principal al proiectului „530 de km pe bicicleta in 24 de ore” – o cursa solo de anduranta pentru viata si sanatate, pentru a promova stilul de viata sanatos prin miscare si adoptarea alimentatiei vegane" -Vegan Rider George Rau

 O prietena foarte buna mi-a scris despre George Rau. Pe George nu il cunosc personal, dar l-am intalnit pe facebook de cateva ori. Avem o groaza de lucruri in comun, lucru pe care il veti observa si voi citind interviul dat Jubiricai. Am redat aici o parte din articol, dar ii musai sa intrati pe pagina ei sa il cititi integral.
Este un om care demonstreaza ca se poate. Ca sportul merge foarte bine cu hrana vegana si randamentul este maxim cand ne hranim corpul cu hrana vie! Aici aveti si blogul lui, pentru mai multe detalii despre proiectul sau cu bicicleta! Lectura placuta va doresc! 

Jubirica: De ce vegan? Cand? Unde? Cum?
 George Rau: Multe intrebari, deci tot atatea raspunsuri…sau poate mai multe, poate mai putine.Drumul catre alimentatia vegana a inceput in 2010 cand am avut un accident rutier in urma caruia antebratul stang a suferit o fractura deosebit de grava. Am avut in mana niste “fiare” cum le spun eu J, si dupa 9 luni, medicul a fost de acord sa le scoata, opinia lui fiind ca oasele s-au sudat bine. La 2 luni dupa ce le-am scos, unul dintre oase (radiusul) s-a rupt iarasi in timpul unei activitati fizice nu foarte intense si am ajuns iarasi la operatie…a treia pana in prezent, iar acum am iarasi “fierul” in mana…
Timp de 9 luni respectasem toate indrumarile medicului: suplimente de calciu, cantitati mari de lactate, si totusi antebratul s-a rupt iarasi. Diagnosticul celui de-al doilea medic a fost „Pseudoartroza”, un cuvant pretentios care inseamna o falsa sudare a oaselor. Asa ca am inceput sa ma documentez: care este procesul de sudarea oaselor in diverse tipuri de fracturi, cum se realizeaza absorbtia calciului in organism si fixarea lui in oase, cat dureaza, etc… Si iata ca intr-o buna zi am dat peste un articol care explica mecanismul prin care alimentele acide elimina calciul din corp. Intrigat, am continuat documentarea in aceasta directie. Zi dupa zi, informatiile veneau in cascada si eu le gaseam destul de logice. Si totusi, inca nu eram foarte convins ca alimentatia vegana este raspunsul cautarilor mele. Programarea sociala de pana atunci nu ma lasa sa accept asa usor toata avalansa de noi informatii, radical diferite de tot ceea ce fusesem invatat. Dar in fiecare zi, odata cu fiecare articol citit si fiecare videoclip urmarit, se contura o noua convingere.  Am aflat astfel de Colin T. Campbell, Caldwell Esselstyn, Douglas Graham, Dean Orhish, Robert Morse, Neil Barnard, Michael Klaper, Brian Clement, David Wolfe si multi altii. A fost ca o revelatie, eram hipnotizat de acesti oameni care spuneau cu atata naturalete lucruri ce contravenau medicinei clasice. Eram atat de insetat de aceste noi informatii, de aceasta noua viziune si abordare holistica a sanatatii incat nu ma puteam opri. Si dupa aproape o luna de documentare asidua, am gasit prelegerile dr. Calin Marginean pe care le-am absorbit cu sete. Ultimul episod l-am urmarit sambata 8 oct 2011 si mi-am acordat ziua de duminica pentru a medita la ceea ce avea sa fie o schimbare mare in viata mea…iar incepand cu ziua de luni 10 octombrie am schimbat alimentatia traditionala cu cea bazata pe alimente de origine vegetala si preponderent cruda… Fara perioade  de adaptare sau trecere de la una la alta, asa pur si simplu. Incepusem sa cred atat de mult in toata informatia pe care o acumulasem pe parcursul documentarii mele, incat nu am avut nevoie de perioade de proba si confirmari. Si din acea zi mananc doar alimente de origine vegetala preponderent nepreparate termic.

 Jubirica: Care a fost primul tau contact cu ideea de veganism?
 George Rau: Acum cativa ani am intalnit un vegetarian. Prima mea intrebare, evident, a fost, de unde-si ia proteinele. Nu eram foarte interesat de subiect incat sa insist asupra motivelor. Atatia si atatia ani de conditionare sociala si traditii isi lasasera o amprenta puternica asupra mea.
Primul contact cu termenul de vegan l-am avut in perioada de documentare asupra mecanismelor de absorbtie a calciului. Atunci am aflat diferentele dintre vegetarianism si veganism. Dupa mai bine de 1 an de la adoptarea alimentatiei vegane, continuand documentarea,  am ajuns sa inteleg ce inseamna sa fii vegan. La inceput acest termen imi lasa impresia unei conotatii politice, dar in timp am realizat ca eram departe de adevaratul  sens al veganismului.

 Jubirica: Cum a evoluat pentru tine “adevaratul sens” de a fi vegan
 George Rau: Dupa ce am vazut “Earthlings”, am aflat cum se produce si de unde vine carnea din supermarketuri si am fost oripilat. De la tara fiind, mai toata carnea pe care o mancam era produsa de noi…ca la tara, fapt pentru care socul a fost mult mai puternic. Din alte documentare am aflat cu ce cost pentru natura, ecosisteme si biosfera, este sustinuta cresterea intensiva a animalelor, agricultura industrializata cu tot lantul de productie si m-am ingrozit. Am fost de mic aproape de natura si de animale si atunci am inteles aspectul etic, moral si ecologic al veganismului. M-am simtit eliberat stiind ca noile mele practici alimentare nu mai duc la suferinta altor fiinte si la distrugerea ecosistemelor. Ma bucur cand stiu ca pentru a ma hrani nu trebuie sa curm alte vieti, ma simt bine cand stiu ca energia soarelui, captata de plante, ma energizeaza si pe mine, fara a ma „polua” cu energia mortii din animelele care „s-au sacrificat” pentru noi…

Jubirica: Ce inseamna pentru tine sa fii vegan?
 George Rau: A fi vegan, nu inseamna sa nu consum produse de origine animala si atat; nu inseamna nici sa fiu un maestru desavarsit in arta bucatariei vegetale cu sau fara foc si nici sa mananc sau sa folosesc produse bio si eco, desi nu neg importanta acestui aspect. Pentru mine, a fi vegan, inseamna sa militez activ pentru niste idei si concepte de viata care sa fie in armonie cu legile Planetei si cu toate vietuitoarele ei; inseamna sa nu-mi fie frica sau rusine sa spun ca nu mananc carne; inseamna sa fiu mandru ca nu creez suferinta inutila altor fiinte…inseamna sa te iubesti pe tine, si prin tine sa iubesti toata Natura; inseamna sa te bucuri ca apartii Universului in aceeasi masura in care un copac, un animal, un rau, o floare sau o pasare apartin Universului. Aveam cu totii aceleasi drepturi la viata, fiinte cu constiinta sau nu, cuvantatoare sau nu, putem si trebuie sa ne bucuram impreuna de efemera existenta pe aceasta planeta fiindca suntem toti copii ai stelelor. A fi vegan inseamna sa respecti si sa iubesti toate formele de viata in mod egal si fara discriminare. Aveam cu totii aceleasi drepturi la viata.

 Mai mult....

Tort din banane cu gust de ciocolata ( video)


Acest program poate fi vizionat de parinti numai cu acordul sau impreuna cu copii! 
Va rugam sa va pregatiti-va degetele! O sa va para rau ca aveti numai 10!

Un tort usor si foarte bun. Recomandat tuturor! Daca la blat nu punem migdale, ci fulgi de cocos si curmale, acest tort poate fi servit fara nici o problema de persoanele ce au alergie la nuci! Poate fi servit si de copilasii mici ( inlocuind cacao cu pudra de roscove), de persoanele ce au probleme de sanatate ( diabet, obezitate, etc). Bineinteles, cu moderatie si cu recunostina! Daca pare greu de facut, va inselati! Este foarte simplu! Aveti nevoie de un robot de bucatarie sa va ajute. Altfel, e un pic mai greu ( dar nu imposibil). Eu folosesc un phillips de 1000W si sunt foarte multumita de el.
  Dar sa lasam vorbele la o parte si sa ne apucam de treaba!





Ingrediente:
Blat:
200 gr migdale ( sau nuci, caju, alune de padure)
200 gr curmale
50 gr fulgi cocos
2 linguri unt cocos
2 linguri de apa

Crema:
4 - 5  banane
2 avocado copti
4 linguri sirop de agave
1 lingura de cacao pudra ( sau 2 daca suntem topiti dupa ciocolata)
2 linguri de pudra de roscove
1 baton de vanilie
10 linguri unt de cacao

 Preparare blat:
Se maruntesc mai intai migdalele, apoi se adauga restul ingredientelor, la sfarsit se pune putina apa.Cand amestecul este lipicios, se pune intr-o forma de tort ( diametru de 24 - 26 cm) cu peretii detasabili, pe fundul careia am pus hartie de copt. Se preseaza uniform cu degetele si se pune la rece pana cand este gata si crema.
Preparare crema:
Crema o facem in 2 ture. Punem prima data 2 banane, 1 avocado, 2 linguri sirop agave, jum lingura pudra cacao, 1 lingura pudra de roscove, mijlocul de la jumatate de baton de vanilie si se proceseaza pana cand devine o crema fina. Apoi se adauga untul de cacao topit la bain marie si se toarna peste blat.
Se repeta figura cu celelalte 2 banane, 1 avocado, 2 linguri sirop agave, jumatate lingura pudra cacao, 1 lingura pudra de roscove, mijlocul de la cealalta jumatate de vanilie si se proceseaza. La sfarsit adaugam untul de cacao topit si turnam peste cealalta crema. Punem la congelator pentru 3 -4 ore. Apoi scoatem din congelator, indepartam cu grija peretii formei de tort, si il ornam. Il lasam in frigider 2 ore inainte de a fi servit. Il putem felia cat este inghetat si il putem pune in caserole in congelator. Cand avem pofta de ceva dulce, scoatem caserola din congelator, o lasam in frigi, si apoi ne bucuram de ceva bun, sanatos, gustos si ciocolatos!

S-aveti pofta dragilor!


duminică, 19 mai 2013

Popcorn raw (video)


Fara porumb, fara ceaun, fara microunde, fara blender, fara calorii!
Da cu ce? Cu conopida! Si fulgi de drojdie inactiva. Si ulei, sare si boia dulce! Si atat!
O sa va placa? Nuuuu! O sa-l iubiti! O sa il mancati pana veti face febra musculara la falcute!  
Ia sa vedem cat va ia sa va faceti popcorn?

Pe locuri, fiti gata... popcorniiiiiiiiti!!!!



Ingrediente:
jumatate de conopida cruda ( aprox 500 gr)
2 linguri fulgi de drojdie inactiva
1 lingurita boia dulce
1 lingura de ulei de floarea soarelui presat la rece

Preparare:
Se taie conopida si se desface in buchetele mici. Se pun in castron si se pune drojdia, boia, sarea si uleiul peste si se amesteca cu mana pana cand toate sunt bine amestecate! Se consuma cu drag!

Multumiri Babyboom.

Otrăviţi cu bună ştiinţă (documentar)



Un documentar uluitor ce scoate la lumina adevaruri socante despre fermele de animale din Romania. Daca aveati impresia ca la noi nu este ca la americani va spun eu: este chiar mai rau! Nu exista o legislatie stricta si bine controlata in materie de medicamente pentru animale (vite, porci, gaini, etc) . Fermierii administreaza antibiotice dupa "ureche" iar mai tarziu, toate acestea ajung in farfuria voastra. Consumand zilnic carnea unor animale ce au fost hranite zi de zi cu furaje cu antibiotice, corpul va dezvolta o rezistenta la acestea. Prin urmare, daca va veti imbolnavi, este foarte posibil ca antibioticul administrat de medic sa nu aiba nici un efect si situatia sa devina grava! Chiar catastrofala!
Mare grija si atentie la ceea ce cumparati. Atentie cu ce va hraniti copilasii. Ei au cel mai mult de suferit! Nu cumparati produse ce sunt suspect de ieftin, in asa-zisele "promotii". Cheltuiala pentru a creste un pui sanatos este mult mai mare decat pretul care il dati in magazine pe el. Reduceti consumul de carne si produse lactate si mariti aportul de legume, fructe. Inca o data va recomand sa deveniti vegani!
 Dureaza 20 de minute si va invit sa il urmariti! Si apoi sa il distribuiti si celor apropiati!

sâmbătă, 18 mai 2013

Trufe de ciocolata (Video)


 Continuam seria bunatatilor usor de facut pentru copilasi si pentru parinti. Si pentru bunici. Mai putin pentru pisici :)))
Prezentam trufe trufandale de ciocolata, simplu de manufacturat si la fel si de savurat! Daca aveti rabdarea sa le tineti 3 -4 zile in frigider, chiar de nu sunteti crestini, exista riscul de a va "cruci" de cat de bune se fac! Nu ati mancat ceva mai bun de atat, va spun!
TIPS: le putem face si fara nuci. ;) si merge chiar si fara untul de cocos! Doar curmale, fulgi de cocos, cacao si nitzica apa! Chiar nu aveti nici o scuza acu'!



 Ingrediente:
150 gr migdale
150 gr curmale
100 gr fulgi de cocos
2 linguri ulei de cocos bio
1 lingurita cacao pudra
2 lingurite carob 
2 linguri de apa

Preparare:
Se maruntesc migdalele in robot, se adauga mai apoi restul ingredientelor. Se fac bilute, se tavalesc prin cocos si se pun la rece o ora, doua! Sau cat rezista, pana sa le mancam!

S-aveti pofta de preparat si mai apoi... de savurat! 

miercuri, 15 mai 2013

Simplu si rapid: smoothie verde

 

Tanaaaaaammmm..... tam tam! Cam atat dureaza sa il facem! Nu ma credeti? Nu?
Ei bine, eu nu vreau sa insist! Dar o sa va convingeti singuri dupa ce urmariti urmatorul filmulet!
 



Ingrediente:
1 banana
250 ml apa
o mana frunze de spanac
o mana frunze de urzici
Voie buna!

Preparare:
Toate in blender cu zambetul pe buze!

marți, 14 mai 2013

Silueta pe jumatate, viata pe de-a intregul


Bucurie mare pe toti cei 1.65 cm inaltime si cat or mai fi in latime, sa aflam aria de suprafata intreaga a corpului meu! Sau... mare bucurie pe cele 53 de kilograme de celule vii si jucause din al meu corp! Ehe... mi-a scris o persoana dragutza pe fb, daca nu doresc sa apar intr-o revista. Si am zis DA! Of course. O revista foarte importanta, distribuita in toata tara! Am fost tare incantata! Nu doar ca o tara intreaga o sa imi vada ochisorii in revista, ci mai mult decat atat: vor citi de hrana vie si de cum mi-a transformat viata, in cel mai benefic mod cu putinta! Asadar, in numarul lunii aprilie, 2013, am aparut in revista! Interviul consta in intrebari legate in mod special despre cum am slabit. In acelasi numar au aparut si 5 retete de dulciuri raw vegane  preparate de mine!
  Multe multumiri echipei de la revista Femeia, in special Georgianei Idriceanu, Ioanei Cristea, Iulian Urlan si fotografului Adrian Sculariu. Cu aceasta ocazie, am cunoscut inca doua persoane deosebite: Tea si Ralu si ele victorioase in lupta cu kilogramele in plus, dar prin alte mijloace.

O sa redau mai jos interviul in intregime - in speranta ca poate veti gasi cateva raspunsuri la intrebari legate de stilul de viata raw vegan, sport, slabit, dieta, haine si asa mai departe. Va doresc o lectura placuta!

Femeia.aprilie
Rubrica: Din viata
Autor: Georgiana Idriceanu

Povesteşte-mi, pe scurt, cum era viaţa ta înainte să te îngraşi. Ai fost o persoană plinuţă toată viaţa sau s-a întâmplat ceva, la un moment dat, cu sănătatea ta sau cu stilul tău de viaţă? Concret, care a fost motivul acumulării kilogramelor într-un ritm atât de rapid?
       Cand eram micuta, eram o mancacioasa. Pentru ca hrana era pe atunci la ratie, imi salta inima de bucurie cand mama imi punea in farfurie o bucatica de carne. Imi confirma acest lucru si bunica de la tara, ce ne ospata cu pui crescuti in ograda ei. Am crescut voinica si de multe ori ceilalti copii ma faceau „grasa” sau chiar „obeza”, desi intre obezitatea de atunci si cea de acum este o diferenta enorma.  In timp am crescut, greutatea a crescut si ea, iar la varsta de 16 ani cantaream 70 de kilograme. Baietii ma ocoleau, eu nu eram tocmai incantata de acest lucru si am decis sa slabesc. Am inceput sa reduc treptat portia de mancare, sa fac sport acasa si, cu multa ambitie, in mai putin de un an am slabit 25 de kilograme ajungand la 45 (de kilograme)  Intre timp m-am stabilizat la o greutate normala de 55 kilograme pana la varsta de 26 de ani. Mai apoi, timp de 3 ani am acumulat 20 de kilograme, ducand o viata sedentara si petrecand cate 16 ore zilnic in fata calculatorului, datorate job-ului.

Cât te-ai îngrăşat? În cât timp? Ce înălţime şi greutate aveai, mai concret? Câte măsuri la haine ai crescut?
        La o inaltime de 1.65m, o greutate de 75 kilograme este total inestetica. Hainele au inceput sa devina din ce in ce mai largi, ajungand la marimea 44-46. Imi era groaza sa intru in magazine cu haine mai frumoase, deoarece nu gaseam nimic pe marimea mea. Hainele care ma incapeau ma imbatraneau si cu toate astea, nu puteam face nimic sa opresc acest lucru. Ma imbracam cu ce gaseam!

Care a fost cel mai jenant moment legat de greutatea ta?
        Eram constienta de greutatea mea, dar cel mai jenant moment a fost cand am realizat „cat” am devenit la intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului, cand am fost fotografiata de un coleg in timp ce ii ascultam pe ceilalti povestind. Am vazut o femeie rubensiana, trista la chip, obosita si plictisita, fara viata si vlaga in ea. A fost un adevarat soc pentru mine.

Cât ai stat la această greutate de vârf? Cum te-ai simţit, atât fizic, cât şi psihic, în această perioadă? Cine ţi-a fost alături şi te-a susţinut?
     Kilogramele s-au asezat treptat, timp de 2 ani  Probabil ca mi-a trebuit un an la 75 de kilograme ca sa imi dau seama ca ceva nu este in regula. Aceasta greutate  isi spuneau cuvantul la fiecare plimbare, cand ajungeam acasa cu picioarele umflate si dureri in zona lombara, in fiecare dimineata cand ma trezeam cu gatul intepenit si cu dureri de cap. Eram nefericita, nemultumita si frustrata. Am inceput sa evit iesirile in oras cu prietenii cu pretextul ca am de lucru, nu ma simt bine. La un moment dat si ei au renuntat sa ma mai invite stiind ca vor primi un refuz din partea mea. Alaturi de mine a fost insa intotdeauna sotul meu, care indiferent de greutate, m-a facut sa ma simt cea mai frumoasa femeie. Si plinuta, si slabuta.

De unde a venit impulsul care să te facă să vrei să slăbeşti?
      Privind fotografia de care am mentionat mai devreme, si vazand in buletin ca ma apropii de 30 de ani mi-am dat seama ca, daca nu iau masuri cat mai repede, voi ajunge in timp de un an sa cantaresc 100 de kilograme. Si nu doar asta va fi problema, caci va trebui sa ma pregatesc sufleteste sa lupt cu boli precum diabet, cancer, ateroscleroza, boli datorate unei alimentatii nesanatoase combinate cu un stil de viata sedentar. Perspectiva m-a ingrozit de-a dreptul. Nu imi doream ca la 45 de ani sa incep sa ma imbuib cu un pumn de pastile zilnic doar cat sa supravietuiesc zilei. 

Care a fost primul pas către noua ta viaţă? Cum ţi-ai ales cura de slăbire? Te-a examinat vreun specialist? Ai continuat cu ajutorul lui sau pe cont propriu?
     Am decis sa imi pun viata pe primul plan. Prima schimbare a venit in alimentatie prin decizia de a renunta la orice fel de carne si produsele aferente. Nu mi-am stabilit o perioada de timp, desi imi doream sa ajung la greutatea visata cat mai repede. Eram constienta ca o slabire brusca este nesanatoasa si se lasa cu urmari si urme neplacute pe corp. Asa ca mi-am facut abonament si la o sala de fitness. Mergeam seara, lucram lejer si imi vedeam de exercitiile indicate de instructor. Din septembrie 2009 am inceput sa testez tot felul de diete si scheme pentru slabit, luate din reviste si de pe internet. Ma chinuiam sa prepar mic dejun, pranz si cina si sa le adaptez la meniul meu fara carne. Mi-am dat seama atunci cat de mult o consumam. O inlocuiam cu peste, oua, branza. A fost foarte greu, si munca mi-a fost „rasplatita” cu pierderea in medie a unui kilogram pe luna. Putin, luand in calcul mersul la sala zilnic si chinul prepararii retetelor ca la carte.


 În ce a constat cura ta de slăbire şi cum a evoluat ea de-a lungul timpului?
     Prin  aprilie 2010, cautand pe internet o reteta cu spanac, am gasit cateva poze minunate pe blogul unei fete care era vegetariana. Rasfoind printre postarile ei, am dat de o alta fata care descoperise un stil de viata absolut fabulos: raw vegan. Am inceput zilnic sa ii citesc articolele iar naturaletea si umorul cu care povestea ce i se intampla mi-au pus un mare semn de intrebare ca mai apoi sa imi doresc din suflet sa ii urmez pasii. Ce scria ea acolo parea atat de normal si de firesc! Asadar, am decis intr-o zi de mai sa renunt complet la orice produs de origine animala si la orice mancare preparata cu ajutorul focului. Aveam de devin si eu raw vegana, si sa mananc numai legume, fructe, seminte, nuci si uleiuri presate la rece. O extremista, sectanta sau pur si simplu ciudata pentru toti cei din jurul meu. M-am indragostit de acest stil de viata si asa am ramas de atunci.  


După câte kilograme pierdute s-a văzut diferenţa cu ochiul liber? După cât timp s-a întâmplat asta de la începutul dietei?
     Fiind pesco-ovo-lacto vegetariana si practicand sport zilnic, am inceput sa pierd 1 kilogram in fiecare luna. Dupa 4 luni au inceput sa se vada rezultate, cele mai multe realizandu-le cand incepeam sa incap in vechile haine. In aprilie 2010, chiar inainte de a deveni raw-vegana cantaream 65 de kilograme. Cu ajutorul alimentatiei raw vegan am inceput sa slabesc uimitor de repede si usor, pierzand 12 kilograme in decursul a trei luni. Persoanele care nu ma vazusera timp de trei luni, mai ca nu m-au recunoscut. Pana si apropiatii au ramas uimiti de aspectul meu intinerit si plin de energie. 



La ce ai renunţat cel mai greu în cura de slăbire? Ce pofte aveai?
    De cand ma stiu am avut o slabiciune pentru prajituri. Mi-a fost foarte greu, mai ales ca in acea perioada lucram la un restaurant si zilnic bucatarul pregatea tot felul de deserturi si delicatese dulci. Ambitia a fost insa foarte puternica, iar plasa cu merinde era zilnic indesata cu multe fructe care m-au ajutat sa scap de aceasta dependenta. Dupa o luna, toate prajiturile din lume ma lasau rece. In schimb salivam dupa o rosie coapta si zemoasa, sau o ceapa rosie cu putina sare. Tot la fel de greu mi-a fost cu painea, caci imi preparam tot felul de creme si pateuri din seminte si nu aveam pe ce sa le ung – asta pana cand am descoperit ciupercile champignon mari. Le curatam si le foloseam pe post de paine. Delicioase si satioase pe deasupra! Si asa am uitat si de paine, cel putin pentru o lunga perioada de timp! 


Ce alte mijloace ai mai folosit în demersul tău: pastile sau ceaiuri de slăbit, sport, proceduri la salon (masaj, împachetări, electrostimulare etc.)? Care dintre acestea au funcţionat?
    Pentru o scurta perioada de timp am facut impachetari la un salon de infrumusetare. Dar mi-am dat seama repede ca sunt bani aruncati pe apa sambetei, si atata timp cat nu tai raul din radacina, aceste impachetari vor actiona doar atata timp cat sunt facute. Ce m-a ajutat cu adevarat sa imi remodelez corpul, sa imi pastrez pielea elastica si un tonus muscular excelent este sportul. Mai intai fitness, iar mai apoi un program special de antrenament in care se foloseste in principal greutatea corpului si miscarile libere sau anumite accesorii. Recomand sportul intotdeauna alaturi de o dieta sanatoasa si echilibrata.  



În cât timp ai ajuns la silueta dorită? Care sunt dimensiunile acesteia (înălţime, greutate,eventual măsură la haine sau reuşita de a „intra“ în rochia preferată)?
    Mi-a luat aproximativ un an sa ajung la 53 de kilograme. Si asta pentru ca nu stiam de existenta acestui stil de viata bazat in intregime pe cruditati. Daca aflam de el de la inceput, cu siguranta as fi ajuns la aceasta greutate mult mai repede. Dar drumul a fost minunat si am invatat foarte multe pe parcurs citind cu nesat tot ce imi pica in mana despre alimentatie si nutritie sanatoasa. Din 2010 ma mentin la 53 de kilograme, cu mici fluctuatii de 2 – 3  kilograme cand mananc mai mult gatit termic sau in anumite perioade din luna dar pe care le pierd repede cu o detoxifiere periodica bazata pe sucuri proaspete.  Nu cred intr-o silueta perfecta dar cred intr-o sanatate perfecta. Aceasta te face sa radiezi de fericire si bunastare.Un corp sanatos este un corp frumos, nu? 


Cum te menţii acum?
    Dieta mea este bazata pe alimente crude de origine vegetala, nepreparate termic. Hrana mea este vie si abunda in nutrienti importanti ce asigura organismului o stare de sanatate optima. Mananc cat pot de diversificat si uneori mai servesc si cate o portie de samale de post, pregatite cu dragoste de catre mama mea. Nu imi impun nimic dar imi ascult bine corpul, oferindu-i ce are nevoie. Incerc sa pastrez un echilibru iar cand mai cedez tentatiilor, am grija sa ma „purific” cu o zi de post negru, sau 4 – 5 zile consecutive pe luna cand consum doar sucuri de legume si fructe. In acest fel am grija sa elimin cat mai multe toxine acumulate din mancare si tot ce ne inconjoara.  


Te mai stăpâneşte teama că o se te îngraşi din nou sau consideri că noul tău stil de viaţă te va ţine departe de asta?
      Sunt o persoana predispusa catre ingrasare. Mi-am demonstrat-o de multe ori cand nu am mai fost atenta la ceea ce mananc si am cedat tentatiilor culinare, consumand mancare nesanatoasa. Ceea ce este minunat la mancarea raw vegan nu este doar faptul ca te ajuta la slabit, dar te transforma total intr-o alta persoana, oferindu-ti incredere in tine, curaj, recunostinta si o stare de spirit superioara. Cunosti fericirea si libertatea de a fi si a face ceea ce iti doresti cu adevarat. 


 Mai ai tendinţa să te vezi „grasă“? Ce implicaţii are asta asupra vieţii tale de zi cu zi?
       Reminiscentele trecutului, cand eram o copila „obeza” in ochii altora inca nu imi dau pace. Sunt destul de stricta cu mine si felul cum arat, dar incerc cat pot de mult sa nu fac o obsesie din asta. Merg la sala cu drag si nu pentru a obtine anumite rezultate si nu imi calculez niciodata caloriile din farfurie. 

Îţi doreşti ca, la un moment dat, să ai copii? Ţi-e teamă că o sarcină ar pune la loc kilogramele pierdute?
     Momentan nu imi doresc copii, dar daca se va intampla, kilogramele reprezinta ultima mea grija. Nu voi renunta la alimentatia raw vegan in tot acest parcurs, lucru care ma va ajuta sa fiu in forma atat in timpul sarcinii, cat si dupa nastere. Copilul va beneficia si el din plin de aportul de enzime, vitamine, minerale, antioxidanti si alti nutrienti ce se regasesc in hrana vie. 

Ce impact a avut această transformare asupra: psihicului tău, stării tale, familiei, prietenilor, garderobei, cheltuielilor zilnice şi lunare, a oamenilor de pe stradă?
     Din a doua luna dupa adoptarea stilului de viata raw vegan, oamenii din jurul meu au inceput sa ma priveasca altfel. Si nu doar din pricina pierderii rapide a kilogramelor, ci pentru ca emanam fericire prin toti porii fiintei mele. Eram fermecata de acest mod de viata, de gusturile ce le descopeream, socata de documentarele care aratau adevarata fata a industriei alimentare. Familia a fost foarte sceptica si exagerat de ingrijorata, si la fel aproape toti cei ce ma cunosc. La inceput toti au devenit „nutritionisti”, apoi au inceput sa vada schimbarile si sa ma aprecieze pentru ambitie si in final unii dintre ei au decis sa imi urmeze pasii. Garderoba, cu drag am schimbat-o de cateva ori, sarbatorind fiecare kilogram pierdut cu cate o bluzita noua. Cheltuielile si costurile acestui stil de viata, contrar tuturor supozitiilor, sunt la fel ca atunci cand mancam de toate. Timp de preparare - ca la orice mancare: de la 5 minute la 2 zile, in functie de complexitatea preparatului ales.
Acum zambesc mult si oamenii imi zambesc inapoi! Sunt fericita! 





Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...