I love my job.

Find a job that you love and you will never have to work a day in your life.
Aceasta zicala mi-a ramas bine intiparita in minte atunci cand am auzit-o prima data. Mereu am incercat sa o pun in aplicare, dar nu mi-a reusit.... pana acum.

De-a lungul timpului am cantat la evenimente, apoi am facut fotografii, am lucrat ca si secretara la o firma. Mi-au placut ( niciodata nu am putut sa fac ceva ce nu m-a atras si nu mi-a placut). Dar nu pot spune ca am iubit ceea ce am facut.. Acum insa iubesc ceea ce fac. Din tot sufletul.

Pe scurt, am devenit "bucatareasa" raw. Cand inchid ochii ma vad pregatind mancare raw pentru oameni dragi. Ma vad inconjurata de fructe si legume... si de mult caju :))) Din 19 mai am inceput sa prepar pranzul pentru angajatii unei firme de imobiliare. Initial am crezut ca voi gati pentru sefi, pentru cateva persoane... nu mi-a trecut prin cap ca voi gati pentru 30-35 de oameni, zi de zi.
Am acceptat aceasta provocare cu toata dragostea. Este o sansa unica in viata.

Fara sa ma intind la vorbe, vreau doar sa multumesc lui Silviu Rotariu si Marius Galusca deoarece s-au gandit la mine si s-au gandit sa faca ceva diferit, sa ofere o masa sanatoasa zilnic angajatilor. Doresc sa multumesc colegilor ca mananca mancarea ce o prepar :)) si ca primesc mereu laude de la ei.
Satisfactia este enorma. Sunt colegi ce nu ar fi mancat o salata sub nici o forma, iar acum imi spun ca s-au indragostit de mancarea vegana si desi nu vor renunta la carne, mi-au zis ca au inceput sa reduca consumul de carne. Una dintre colege mi-a marturisit ca s-a hotarat sa renunte la carne, fiind convinsa de postarea mea cu "drumul carnii" ca intr-adevar carnea nu este deloc sanatoasa.
Ma amuza cum isi fac ei drum prin zona bucatariei, aruncand un ochi sa vada ce prepar. Sau cand eu ma intorc si ii prind cum imi fura o bucata de castravete sau ardei capia, asemenea unor copii mici. Reactiile colegilor la mancarea raw vegan sunt diferite. Am colegi ce au mancat absolut tot ce le-am preparat, chiar au cerut portie dubla.. Altii sunt putin sceptici si desi ma admira pentru stilul meu de viata, vad pe ei ca le merge cam greu pe gat mancarea. Sunt colegi care in ruptul capului nu ar renunta la carne, lucru ce nu ma deranjeaza deloc de altfel. Astazi un tip mi-a zis ca mancarea mea e dubioasa, dar a cerut si el portie dubla.. :))
Sunt foarte incantata de ceea ce fac, chiar daca acest lucru inseamna uneori chiar si numai 3 ore de somn pe noapte!
Va atasez cateva poze cu meniul din prima mea saptamana de lucru.

Luni: Legume marinate cu rosii umplute cu pate de seminte de floarea soarelui
Marti: "Orez" din conopida cu frigarui marinate de legume.
Miercuri: Shaorma vegana cu salata racoritoare cu seminte de canepa

Desert: Bomboane Raffafa

Joi: Paste din dovlecel cu sos de rosii, sos din caju cu rosii deshidratate si "parmezan" din fulgi de drojdie inactiva
Desert: Inghetata din banane cu cacao si menta:

Vineri: Breakfast - Budinca cu banane, mere, scortisoara.

Radacinoase cu sos de menta si ghimbir, ciuperci cu sos cu rosii deshidratate si patrunjel si salata verde proaspata.

Acum fug la nani, caci imediat este dimineata si am ceva restante la somn. Va imbratisez!

Ziua mamei mele

54 de primaveri imbujorate, cu miresme de bujori!

Am asteptat o vreme ca postarea nr 100 sa fie cu totul deosebita! Si iata ca a venit momentul in care pot sarbatori de doua ori: povestea 100 este dedicata mamei mele.
Ce sa va spun despre mama mea? Este sufletul meu, este parte din inima mea si nu imi pot imagina viata fara ea. Mama mea... este un înger. Este intruchiparea bunatatii, simplitatii, a daruirii neconditionate, a caldurii si dragostei infinite. O iubesc ca pe lumina ochilor.

Viata ei nu a fost deloc usoara. S-a nascut in Munteni de sus, Vaslui, intr-o familie modesta de tarani. A venit a doua in familie si a avut grija de inca 5 frati mai mici. La 16 ani a plecat din sat in Pucioasa, Targoviste, pentru a-si croi un drum in viata si pentru a-si putea ajuta familia ramasa acasa. Le trimitea mereu pachete cu haine, mancare si felicitari cu vorbe frumoase.


La 21 de ani a decis ca ar fi bine sa se casatoreasca, sa se aseze la casa ei si sa isi intemeieze o familie. Cu ajutorul fratelui ei, l-a cunoscut pe Nelu ( adica Papa-ul meu ) S-au placut si in scurt timp au decis sa se casatoreasca.

Cand era mireasa, un sufletel de 5 luni era cuibarit in burtica.
La 22 de ani a venit pe lume o galusca mica, rotunda la fata si cu ochii verzi. Adica eu!

Iar dupa 2 ani barza a mai adus in familie un bebe motzat, cu ochii albastri precum cerul. Adica Florin!


Draga mea mazeer ( asa obisnuiesc sa o alint) te iubesc infinit de mult! Sa ne fi sanatoasa si sa ne bucuri cu zambetul tau o vesnicie de acum incolo! Imi doresc sa fi mandra de mine, precum sunt eu de tine! Esti cea mai buna mama din lume!

Tort cu mere

Ma asteptam sincer sa iasa oarecum fad... neinteresant.. and boy was i wrong!

Aroma a fost fina, delicata dar in acelasi timp... atat de parfumata! Mi-e greu sa gasesc cuvintele potrivite! Mi-a placut la nebunie!

Ingrediente:
Blat:
250 gr migdale
200 gr curmale
3 linguri ulei de cacao
Preparare:
Se pun in robotul de bucatarie migdalele si se maruntesc bine de tot. Apoi se adauga curmalele. Eu le-am taiat inainte cu cutitul, pentru a usura munca robotului. Le-am adaugat in robot si am mixat pana s-au incorporat bine. Am pus si uleiul si in putin timp amestecul a devenit lipicios, numai bun de facut blat. Am luat forma de tort, am pus o foaie de copt la baza si apoi am turnat compozitia, presand usor cu degetele umezite, in strat uniform. Am format blatul si am dat la congi.

Crema:
500 grame caju hidratat 12 ore
4 linguri de miere
4 mere
2 lingurite de scortisoara
2 linguri extract de vanilie ( sau mijlocul dintr-o pastaie de vanilie)
Preparare:
Mai intai am curatat merele de coaja si de cotor si le-am pus in blender. Cu putina rabdare, am transformat merele intr-o budinca, Am adaugat scortisoara dupa gust. Pentru ca erau dulci merele, nu am mai pus miere.

Am asezat in blender caju-ul hidratat, scurs de apa. Apoi am turnat apa plata sa ii depaseasca putin nivelul ( cam cu 1 deget )
Nu l-am pus pe tot o data caci era o cantitate prea mare si blenderul nu facea fata. Am pus in doua reprize. Am facut crema din toata cantitatea de caju si am turnat-o intr-un castron. Ca si consistenta, am incercat sa fac crema cat se poate de groasa, dar in acelasi timp sa poata fi si procesata de catre blender. Atunci cand mai trebuie apa, blenderul va merge in gol. Asa ca mai turnati putintica apa, pana compozitia se invarte din nou. La sfarsit, crema trebuie sa capete un luciu satinat, si sa fie putin aerata. Nu trebuie sa fie granulata de la caju. Procesati cel putin 2 minute - porniti de la viteza mica, apoi cresteti la viteza medie, apoi putin la viteza maxima si apoi gradat inapoi.

Bun. Din 2/3 din crema de caju am facut crema de mere. Adica am amestecat crema de caju cu piure-ul din mere. Am gustat si am mai pus scortisoara. Cam 1 lingurita.
Am scos forma de la congi si am turnat crema de mere. A iesit crem la culoare. Apoi am vrut sa creez un efect mozaic sa se vada frumos la taiere asa ca din restul de crema de caju am facut o crema de vanilie, adaugand extractul de vanilie si mierea.
Am dat totul la congelator pana a doua zi de dimineata.

Ornare:
Am folosit asa:
1 mar
o mana zdravana de goji, hidratate peste noapte
1 betisor de scortisoara
50 gr caju macinat fin (faina)
1 lingurita scortisoara
1/2 lingurita de nucsoara proaspat rasa
miere

Am taiat feliile de mar in forma de semicerc. Apoi am format un cerc din ele. Pretty nu? :P
In mijloc am pus goji multe cu un betisor de scortisoara rupt in doua. Apoi am pus din nou goji in exteriorul cercului din mere. La marginea tortului am pus faina de caju amestecata cu scortisoara si nucsoara. Just like that!

Ca merele sa nu se oxideze, le-am uns cu miere si am presarat scortisoara peste ele. Cred ca tortul ar trebui sa se numeasca mai degraba tort cu scortisoara :))

Efectul de marble, nu s-a vazut la feliere, deoarece tortul nu a fost taiat cand era inghetat. Inainte cu 2 ore de a pleca la intalnire, am scos tortul din congelator. Apoi a mai stat cel putin 2 ore in frigider la sorin. Si nefiind tarate de psyllium sa tina tortul inchegat, crema s-a lasat putin. Dar am vrut sa nu pun tarate de data aceasta sa vad cum va iesi. A iesit foarte bun.
Iata si o felie:

Aniversare surpriza

In 15 mai a fost ziua unei prietene si o mana de oameni au decis sa ii faca o petrecere surpriza raw. Ea nu dorea nici un fel de party anul acesta, dar se pare ca nu i-a mers :))) A doua zi ne-am intalnit si am petrecut la Sorin acasa.
I-am pregatit un tort cu mere pentru ca stiam ca ii place foarte mult scortisoara. Inainte de tort insa am pregatit cate ceva de mancat sarat.
Inainte de a scrie ce am preparat vreau sa redau aici ce a scris Laura pe Facebook despre surpriza de ziua ei:

Sorin, Corina, Adela, Loredana, Nelu, Alina, Razvan, Sorin S, Adi, Laura, Gusti, Andra, Ionut, Ioana, Ramona,

VA MULTUMESC!

Ceea ce simt astazi este recunostinta, asa ca mi-am propus pentru o perioada de timp sa-mi incep ziua scriind minim 5 aspecte pentru care simt recunostinta!Sunt in prezent , adica Aici si Acum, bucuroasa ca am prieteni care se iubesc pe sine! Sunt incantata sa gust mancarea VIE atent aleasa de Corina Bacalu, sa folosesc spatiul cald si primitor al lui Sorin, sa ascult povestile de viata derulate in fiecare zi ale fiecarui om cu care ma intalnesc, sa primesc gesturile oferite din suflet, sa caut sa inteleg mai mult decat cuvintele exprimate, sa imi doresc sa simt mai mult…

Multumesc pentru fiecare cuvant minunat pe care l-ati spus si sunt convinsa ca acest cuvant, din momentul inceperii rostirii lui, el a crescut in fiecare dintre voi, s-a amplificat si continua sa va hraneasca din seva lui:

impartasire,prietenie,comunitate,echilibru,incredere,regasire,descoperire,gradina,deschidere,armonie,bucurie,ca acasa,reinventare,bucurie, veselie,minune, energie,dragoste si multe altele nerostite inca.

Cu drag, Laura!

Acesti oameni sunt cu totul deosebiti. Avem mult de invatat uni de la alti si acest lucru ma fascineaza. Sa va zic si cat de distractivi is? Am ras toata seara.. din tot sufletul meu! Mi-a mai placut mult ca fiecare a spus cateva cuvinte despre intalnire, am cantat la multi ani Laurei, iar la sfarsit am facut un "concurs" intre doua tabere - sustinatori ai dietei raw food si a hranei omnivore. Si ca sa fie totul funny, eu am fost aleasa liderul echipei de omnivori ( va dati seama ce tortura) si am avut echipa din baieti, iar Sorin Peligrad a fost liderul echipei de raw food-isti si a avut echipa din fete. Eram curioasa sa aud argumentele lor si am fost placut impresionata! Nota 10! Au stiu bine care sunt avantajele acestui stil de viata! Iar noi am incercat sa le demontam teoriile, desi totul imi parea neadevarat! Dar a fost amuzant!

Si trebuie sa mai adaug un lucru. Fiecare a spus lucruri minunate despre aceasta intalnire cat si despre prima. Dar Gusti mi-a zis ceva ce mi-a topit inima, sufletul... si era sa ma topesc si de pe scaun. A zis asa: "Multumesc Corina pentru aceasta experienta. Daca pana acum mancam, acum am invatat sa ma hranesc!" M-am topit toata! Ce satisfactie!! Ce implinire sufleteasca!

Acum sa revin la poze. Avem asa:
Pesto de masline cu betisoare de morcov si ardei, si lopatele de castravete :)


Paste bolognese din dovlecel cu sos de rosii si "tocatura" din migdale


Minipizza:


Si mirificul tort. Pun reteta intr-o postare viitoare.


Mi-a placut foarte mult si m-am simtit ca acasa!

Praji cu ananas

Aceasta prajitura este deosebit de racoritoare si este un deliciu in zilele calduroase ce urmeaza sa vina ( canva, intr-o joi, in brasov - brasovenii stiu de ce :))) )
Eu am facut-o cu crema de vanilie si cocos ce imi ramasese de la o prajitura si cu niste ananas ce zacea nerabdator in frigider. Asadar...
Ingrediente:
Blat: Felii de ananas
Preparare: Ultra complicat: se curata ananasul de coaja se taie in doua ( pe verticala), lasand si mijlocul cel cu caracter tare si fibros. Se taie in felii (orizontale) grosute dupa pofta inimii. Vor avea forma de semicerc. Puteti lasa si felia perfect rotunda, fara sa taiati ananasul pe verticala. V-am cam ametit nu?

Crema:
1 castronel mic mic de caju ( 100 grame )
1 lingura de unt de cocos ( pentru gustul mirifico-exotic)
1 lingura de extract de vanilie
1 lingura de miere
apa plata
Preparare:
Cajul se hidrateaza intre 1 ora si 12. Din motive enzimatice. Se poate pune si nehidratat de nu aveti rabdare si v-a cazut cu tronc instant reteta!
Se pune in blender (caju-ul) si se acopera cu apa. Apoi se porneste masinaria si se transforma nucile de caju intr-o crema cremoasa, satinata si pufoasa. Se adauga apoi untul de cocos, vanilia si mierea si se mai invarteste zglobiu 1 minut. Crema este gata!

Ansamblare prajitura:
Se pune 2 jumatati de felii de ananas la baza ( sau o felie rotunda daca nu am sectionat ananasul in doua de la inceput - iar v-am ametit un pic :)))) .
Se aseaza peste "blatul" de ananas crema de caju cocosata ( de la cocos da?)
Se mai aseaza un strat de blat si apoi iarasi niste crema.
Se orneaza cu felii de capsuni, afine si fulgi de nuca de cocos.
Este ideal sa lasati prajitura sa se imbine putin ( cam de la 2 ore la cat va tine sufletul) in frigi si apoi sa o serviti cu dragoste, recunostinta si bucurie! Aaaaa... si cu partenerul de viata... ;)
Enjoy!

I scream :)

Eheee.. dragii mei.. egzista o vorba ce zice asa: ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa ti se intample. Va asigur ca este valabila!
Am tot cautat job-uri, fusai pe la interviuri.. dar nimic pe placul meu. Ultima data chiar am fost chemata pentru un post de asistent administrativ, in capat de oras, intr-un depozit cu multa galagie facuta de masinarii, miros de motorina, cu peisaje in stanga si in dreapta format numai din fiare ( adica obiecte din fier :))) ). Va dati cu seama ca am fost "cucerita" instant de acest job iar la interviu "incantarea" s-a citit pe chipul meu. Si ma rugam universului sa nu ma aleaga pe mine. Si iata ca universul mi-a indeplinit dorinta.
Scurt si cuprinzator, astazi a fost prima mea zi de lucru ca si bucatareasa raw!!!!! O da!! Am avut cateva emotii, bucurii... dar si o stare de nemultumire ca am doar doua maini!!! Dar incetinel se fac toate!
Astazi am gatit pentru vreo 15 oameni asa in medie. Am facut o limonada cu ghimbir, o salata cu rosii, gogosari si seminte, aveam in plan si ciuperci cu maioneza (dar nu am mai reusit) iar la desert am facut inghetata din banane. Pentru prima data in viata mea! Rezultatul a fost asa cum mi-am imaginat: fantastic!
Iata cum am procedat.
Am cumparat vreo 15 kg de banane. :))) Adica un bananier intreg, fara frunze, trunchi si radacini :))) Apoi am descojit bananele, le-am taiat feliute si le-am bagat in congelator de aseara. Per portie 2 banane sunt mai mult decat suficiente.
Am impachetat cate 2 banane in fiecare punguta. Astazi, am pus in robot continutul din 2 pungi ( adecatelea 4 banane) si le-am bagat in robotul de bucatarie. Mai intai am apasat pe functia de ICE, pentru a sparge bucatile mari de banana si a le face mai mititele, apoi am oprit functia, si am pornit robotul la o viteza medie. Cam in 2 minunte s-a format o inghetata ultra cremoasa. Am luat cu lingura inghetata, am pus-o in cutiuta, am ornat cu sirop de ciocolata ( miere si cacao) si am pus deasupra rodii.
Ca si consistenta, este extrem de cremoasa, iar la gust.. are gust de banane.. ca sa vezi! :)))
De te saturi de gustul de banane, poti pune cacao/lucuma/mesquite/unt de cocos/pudra de capsuni.
Am facut cam 30 de portii. Iar ultima am savurat-o eu, nu inainte sa ii fac o poza, sa vaza si OQ vostru.

Budincachia

Spre rusinica mea, punguta mititica cu seminte chia a sezut in dulap o buna bucata de vreme. Nu am avut inspiratie si/sau ocazie pentru a transforma semintele acestea mirifice intr-o budinca delicioasa. Este simplissimo si acum apelez la chia ori de cate ori imi este foame, sunt grabita si as manca si ceva bun in acelasi timp.
Reteta de fata este foarte simpla de facut. Aveti nevoie de urmatoarele ingrediente:
250 ml lapte (migdale, nuci, cocos)
4 linguri seminte chia
1 mar taiat cubulete/para/portocale/banane/capsuni
2 linguri de stafide
2 linguri de goji
1 lingura miere (optional)

Preparare:
Intr-un castron punem laptele peste care asezam semintele chia. Apoi punem goji si stafide si lasam deoparte cat 15-20 minute. In acest timp semintele isi vor mari volumul si vor deveni delicioase, amuzante, gelatinoase si alunecoase. Nu au gust prin natura lor, asa ca adopta perfect gustul laptelui. Iar eu iubesc laptele de cocos ( cumpar de la naturisti un lapte "praf" instant de cocos care nu este raw, poate nici organic, avand cativa conservanti - dar beau ocazional eventual pana cand voi putea cumpara nuci de cocos tinere de la supermarketuri)
Inainte sa servim putem pune fructele proaspete taiate cubulete.
Si tzac pac.. gata budinca..