Vegan: Etica. Viata.

Azi in autobuz... ascultam si priveam oameni din jur....
In spatele meu un bunic cu nepotelul de 3 ani: "vezi cladirea aceea mare de dupa copacii astia? Aici este spitalul  judetean. Aici am venit eu cu buni... M-au adormit si apoi m-au taiat si eu nu am simtit nimic"
Eu.. oripilata de discutie.... dar imi vad de ale mele...
In dreapta mea o doamna mai in varsta cu foarte multe alunite crescute pe piele.... in spatele ei un tanar ce asculta muzica la casti, mananca cipsuri si bea dintr-o sticla mare de pepsi...
Ma gandesc in sinea mea.. ce natie de oameni suntem... in ce hal am involuat... De ce nu ne invata nimeni sa ne pretuim sanatatea si sa avem grija de noi?
Sunt convisa pe deplin ca alimentatia vegana iti schimba gandirea si perceptia asupra vietii. Hei... daca mie mi s-a intamplat, se poate intampla si tie... Daca parintii mei au devenit vegetarieni, pot deveni si ai tai.... Daca sotul meu a devenit ovo lacto vegetarian e semn clar ca si al tau poate urma acest stil de viata. Trebuie doar sa VREI.

 Sursa aici

Cred ca am mai spus-o si pe blog, si o voi repeta, pana cand nu oi mai fi : carnea si pestele aduc boala, suferinta si moarte. Primele doua celor ce o consuma si ultima celui care o poseda. Ouale si laptele sunt nesanatoase si ele, chiar daca animalul nu moare de la ele. Sau nu imediat.
In fiecare celula din carnea care o consumati primiti teroare, frica, spaima, agresiune. Pentru ca organismul este format in cea mai mare parte din apa. Apa are viata, iar moleculele de apa isi schimba structura in functie de sentimentele interioare.
Acum incercati sa va imaginati sau sa va amintiti ce s-a intamplat in corpul dvs in cel mai cumplit moment al vietii: un accident sau moartea unei persoane dragi.. Daca ati fost vreodata in primejdie, ce ati simtit? Eu nu am ajuns niciodata sa am sentimente atat de extreme, dar am avut momente de stres (departe insa de ceea ce simte un animal cand urmeaza a fi ucis) si mi-au albit o gramada de fire de par, inima a inceput sa imi bata neregulat, plamanii nu mai functionau la capacitatea normala iar starea generala era de tremur, teama, panica. Imi simteam corpul greoi si nu mai eram in stare sa fac nimic... Apa din corpul meu era urata si o simteam pe deplin.  Daca va e greu sa renuntati la carne si la peste, ganditi-va si la aceasta perspectiva. Nu e corect sa ne simtim superior altor specii. Nu e corect sa le inmultim inuman si inutil doar pentru a ne umple stomacul. Nu e corect sa umplem buzunarele celor ce ne vor bolnavi, dependenti si usor de manipulat.
Cum ar trebui sa fim noi? Sanatosi in primul rand. Sa fim mereu cu zambetul pe buze, sa ajutam neconditionat pe toti ce au nevoie. Si ma refer aici la toata rasa umana. Cand se va intampla asta? Probabil nu in mandatul meu pe aceasta planeta. Dar eu sunt optimista si ma lupt sa schimb macar vietile celor din jurul meu.

 Sursa aici

Va invit sa dati click pe Sursa, pentru a citi mai multe articole pe aceasta tema. Si sa dati mai departe.....

Si pentru ca vreau sa inchei intr-un ton optimist, va las sa vedeti cea mai frumoasa experienta avuta in Turcia, in vacanta din mai.Sa va explic in cateva cuvinte ce se intampla: eu si alin - prima data in apa, inotand alaturi de pesti si chiar de o broasca testoasa.  Experienta a fost fantasmagorica, si desi apele turciei nu ofera cine stie ce peisaj, totul a fost minunat! Am intrat in apa, m-am panicat timp de cateva secunde ca nu pot respira pe nas, apoi mi-am zis.. ce o fi.. o fi... si alaturi de instructor am coborat spre locul de pozat/filmat. Cu siguranta vom repeta experienta si tare ma bate gandul sa facem chiar un curs, sa putem face scuba diving oriunde dorim.
 Cert este ca dupa scufundare, Alin-ul meu nu a vrut sa mai manance peste la masa. Pentru ca i-a vazut vii, in mediul lor, curiosi si mancaciosi ( ne-au mancat paine din palma) si inima i-a fost cucerita. Din cate stiu, nu mai consuma peste deloc. Tare asta, nu?