Am primit de la bunica o tufa de menta. Si una mai mica de leustean.Am pus-o in portbagaj si am dat bice pana la mazeer. Cand am ajuns la poarta, am claxonat ca intre muzicanti, si papa mintenas a iesit la poarta si a deschis-o larg. A intrat cori in curte si papa taaaare emotionat ca are fata soferita! I-am imbratisat cu dor pe amandoi!
I-am dat cadoul din turcia lui papa, si mintenas m-a luat in deal sa imi arate ce schimbari s-au petrecut aici. Stefane... daca ai vedea tu ca urmasii urmasilor tai poarta scafarlie turceasca pe meleag moldovenesc....
Panorama catre vale de la viitorul foisor. De langa nuc.
Panorama catre deal de la viitorul foisor.
Nu am ratat ocazia de a prinde un pui si de a-l pupa spre marea mea dorinta de a-l albi.
Nu am reusit inca! :))))
Intre timp, m-am mai plimbat prin gradina si am pozat straturile de usturoi, patrunjel, ardei iute, zmeura, rosii, etc, etc....
Cat am terminat de pozat prin gradina, mazeer o terminat de facut ciorba de loboda-stevie si orezul. Si m-a luat si ea in deal sa imi arate straturile. Cred ca se vede cat de fericita e, nu?
Aici am rugat-o sa deschida ochii mari, deoarece niciodata nu tin minte sa fi vazut atata limpezime, liniste si fericire in ochii ei. Sunt acum mai verzi ca niciodata! I-am zis de multe ori ca arata fantastic de bine!
Are mama in gradina si un musuroi maaaaaaare de furnici. E hipnotizant sa te uiti la ele. Sper sa nu le mute cuibul sau sa il strice. Ar fi mare pacat de casuta lor!
Din gradina noastra, am intrat in a vecinului unde am gasit in iarba un puiut de..... mierla (?)
L-am fotografiat si l-am lasat apoi sa se ascunda.
Deliciul deliciilor. Clei din copaci. Ioi ce ne mai infingeam dintii in scoarta si mancam. Era divin.
M-am abtinut de data asta si am fotografiat. Cleiul din palma era foarte tare.. probabil ca in timp ar fi devenit chihlimbar... de prun. :)
Dupa o tura de nici un minut, manuta mamei s-a umplut cu bunataturi. Si in minutul urmator, s-au umplut falcutele mele....
Cand papa s-a intors la tara prin toamna, acesta a venit timid in curte. Papa l-a recunoscut si l-a strigat pe nume. Nu va puteti imagina cata bucurie pe catel... Apoi cum ai mei s-au tot plimbat, i-au lasat oase si vorba la vecini, sa ii mai arunce cata putina mancare prin curte peste iarna.
Acum, stabilindu-se la tara, au decis sa il tina la ei. Doar ca domnul tzutzu, este atat de dornic de afectiune si iubire ca sta practic numai intre picioarele lui mazeer si a lui papa. Si au trebuit sa ii faca o casuta si sa il lege, sa isi poata trebalui si ei. Cand am ajuns eu, nu m-a latrat ( vazand ca sunt cu papa). Dar mi s-a facut mila instand de el, vazandu-l legat cu o bucata mica de lant de o radacina a copacului. Si atunci i-am zis mamei sa caute o sarma luuuuunga si sa o lege de la copac la grajd si sa lege lantul de ea. Asa a facut mazeer, iar catelul nu se mai oprea din alergat si bucurat! Este o idee foarte buna pentru cei ce stau la casa si au loc in curte pentru un catel fericit!
Mai pe seara, am mers la un vecin in vizita, sa ii vad gradina cu capsuni. O superbitate. Evident, ca ne-a asteptat cu un castron mare plin cu capsuni proaspat culese. Am mancat TOT!
La plecare, am intrat in cotet sa salut noua familie" Galina Pitica" ce s-a intemeiat. Doamna sedea bine pe oua, iar domnul m-a privit semet!
Am dormit cu mazeer. Sa scriu ca am adormit in cateva secunde? Nu scriu. Nu zic ca leacul la insomnie e un drum lung cu masina, plimbat prin deal, vizitat vecini, facut poze, si stat in pat langa mama, cu piuitul puisorilor de gaina la cap si vapaia focului ce trosnea lemnele in soba de la picioare! N-am zis!