Se afișează postările cu eticheta Cum am slabit.. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cum am slabit.. Afișați toate postările

luni, 14 aprilie 2014

Aia îngrașă. Asta slăbește.

Pâinea îngrașă. Ciocolata îngrașă. Cartofii la cuptor îngrașă. Orezul îngrașă. Pizza îngrașă. Pastele îngrașă. Zahărul îngrașă.
Salata slabește. Sucul verde slăbește. Nucile slăbesc. Fructele slăbesc. Legumele slăbesc. Apa slăbește.
Este chiar atât de simplu. Sunt cu capul? Sunt!

Dar să revin cu povestea din spate.
EU, diva raw vegan(ă), în ultima vreme ( cam de câteva luni bune), m-am deDIVAnizat. Adică lăsa-i diva în divan, si mă pusăi pe mâncat prostioare, chestiuțe și alte nebuneli. A se înțelege musai mâncare gătită și câte oleacă de brânză, smântână și ouă, pe ici colo. Bașca am mai sorbit și câte un latte machiato, cu o țigaretă pai cu mentol, așa.. de pam plezir și complezență. Ca o divă ce sunt.

Într-o zi de miercuri mă trezesc cu fața la cearceaf, ciufulită și umflată și, val vârtej, mă reped la dulap să îmi iau niște haine pe mine, pentru o emisiune. Și caut, smucesc, arunc, așez... și găsesc pantalonii doriți. Și dau să îi îmbrac. Și surpriză - pocnesc pi mini!!!! Mai să mă așez pe pat și să încep să plâng să sară cămeșa de pe mine, întocmai ca a Smărăndiței din povestea lui Creanga... Ce să fac, ce să mă fac...Mă sui pe cântar... Total neprietenos. Îmi arată 60. Iar eu îl cert- bine măi... de astea îmi faci tu mie? Nu mai lași nimic???
 Ziua a trecut greu... Căci am fost îmbufnată nevoie mare. Și nici părul nu mi-a stat bine. Mai să cad în depresie. Definitely a bad hairday!

De miercuri (acum 6 zile și 5 nopți)  sunt iar pe raw vegan. 100%. Fără nici o scăpare, tentație, poftă și dorință. Cât m-o tine? Habar nu am. Dar mă simt precum la început. Începuturile mele raw.  Foarte ambițioasă! Azi am 58. (?!?!?!?!)

Ceea ce doresc să vă transmit este simplu și clar. Precum ziua și noaptea. Mâncarea gătită îngrașă. Mâncarea crudă slăbește. Pentru că aia gătită este încărcată cu toxine. Și chiar de nu este în totalitate așa, organismul o percepe ca pe o materie străină, cu scopul de a face rău în organism. În cazul meu, se depozitează imediat!! Cu o repeziciune uluitoare. Poate la alții nu.. Dar eu ma pufoșenesc pe zi ce trece dacă nu am grijă. Hrana vie curață, slăbeste, modeleaza, vindecă. 
Vrei să slăbești? Nu mai mânca din aia.. ci din asta. Vie.

....Si mai e una care îmbolnăvește. Mâncarea aia de proveniență animală. Toată.


 
și.... v-am zis că am beteală in păr?


Pam pam!!

marți, 14 mai 2013

Silueta pe jumatate, viata pe de-a intregul


Bucurie mare pe toti cei 1.65 cm inaltime si cat or mai fi in latime, sa aflam aria de suprafata intreaga a corpului meu! Sau... mare bucurie pe cele 53 de kilograme de celule vii si jucause din al meu corp! Ehe... mi-a scris o persoana dragutza pe fb, daca nu doresc sa apar intr-o revista. Si am zis DA! Of course. O revista foarte importanta, distribuita in toata tara! Am fost tare incantata! Nu doar ca o tara intreaga o sa imi vada ochisorii in revista, ci mai mult decat atat: vor citi de hrana vie si de cum mi-a transformat viata, in cel mai benefic mod cu putinta! Asadar, in numarul lunii aprilie, 2013, am aparut in revista! Interviul consta in intrebari legate in mod special despre cum am slabit. In acelasi numar au aparut si 5 retete de dulciuri raw vegane  preparate de mine!
  Multe multumiri echipei de la revista Femeia, in special Georgianei Idriceanu, Ioanei Cristea, Iulian Urlan si fotografului Adrian Sculariu. Cu aceasta ocazie, am cunoscut inca doua persoane deosebite: Tea si Ralu si ele victorioase in lupta cu kilogramele in plus, dar prin alte mijloace.

O sa redau mai jos interviul in intregime - in speranta ca poate veti gasi cateva raspunsuri la intrebari legate de stilul de viata raw vegan, sport, slabit, dieta, haine si asa mai departe. Va doresc o lectura placuta!

Femeia.aprilie
Rubrica: Din viata
Autor: Georgiana Idriceanu

Povesteşte-mi, pe scurt, cum era viaţa ta înainte să te îngraşi. Ai fost o persoană plinuţă toată viaţa sau s-a întâmplat ceva, la un moment dat, cu sănătatea ta sau cu stilul tău de viaţă? Concret, care a fost motivul acumulării kilogramelor într-un ritm atât de rapid?
       Cand eram micuta, eram o mancacioasa. Pentru ca hrana era pe atunci la ratie, imi salta inima de bucurie cand mama imi punea in farfurie o bucatica de carne. Imi confirma acest lucru si bunica de la tara, ce ne ospata cu pui crescuti in ograda ei. Am crescut voinica si de multe ori ceilalti copii ma faceau „grasa” sau chiar „obeza”, desi intre obezitatea de atunci si cea de acum este o diferenta enorma.  In timp am crescut, greutatea a crescut si ea, iar la varsta de 16 ani cantaream 70 de kilograme. Baietii ma ocoleau, eu nu eram tocmai incantata de acest lucru si am decis sa slabesc. Am inceput sa reduc treptat portia de mancare, sa fac sport acasa si, cu multa ambitie, in mai putin de un an am slabit 25 de kilograme ajungand la 45 (de kilograme)  Intre timp m-am stabilizat la o greutate normala de 55 kilograme pana la varsta de 26 de ani. Mai apoi, timp de 3 ani am acumulat 20 de kilograme, ducand o viata sedentara si petrecand cate 16 ore zilnic in fata calculatorului, datorate job-ului.

Cât te-ai îngrăşat? În cât timp? Ce înălţime şi greutate aveai, mai concret? Câte măsuri la haine ai crescut?
        La o inaltime de 1.65m, o greutate de 75 kilograme este total inestetica. Hainele au inceput sa devina din ce in ce mai largi, ajungand la marimea 44-46. Imi era groaza sa intru in magazine cu haine mai frumoase, deoarece nu gaseam nimic pe marimea mea. Hainele care ma incapeau ma imbatraneau si cu toate astea, nu puteam face nimic sa opresc acest lucru. Ma imbracam cu ce gaseam!

Care a fost cel mai jenant moment legat de greutatea ta?
        Eram constienta de greutatea mea, dar cel mai jenant moment a fost cand am realizat „cat” am devenit la intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului, cand am fost fotografiata de un coleg in timp ce ii ascultam pe ceilalti povestind. Am vazut o femeie rubensiana, trista la chip, obosita si plictisita, fara viata si vlaga in ea. A fost un adevarat soc pentru mine.

Cât ai stat la această greutate de vârf? Cum te-ai simţit, atât fizic, cât şi psihic, în această perioadă? Cine ţi-a fost alături şi te-a susţinut?
     Kilogramele s-au asezat treptat, timp de 2 ani  Probabil ca mi-a trebuit un an la 75 de kilograme ca sa imi dau seama ca ceva nu este in regula. Aceasta greutate  isi spuneau cuvantul la fiecare plimbare, cand ajungeam acasa cu picioarele umflate si dureri in zona lombara, in fiecare dimineata cand ma trezeam cu gatul intepenit si cu dureri de cap. Eram nefericita, nemultumita si frustrata. Am inceput sa evit iesirile in oras cu prietenii cu pretextul ca am de lucru, nu ma simt bine. La un moment dat si ei au renuntat sa ma mai invite stiind ca vor primi un refuz din partea mea. Alaturi de mine a fost insa intotdeauna sotul meu, care indiferent de greutate, m-a facut sa ma simt cea mai frumoasa femeie. Si plinuta, si slabuta.

De unde a venit impulsul care să te facă să vrei să slăbeşti?
      Privind fotografia de care am mentionat mai devreme, si vazand in buletin ca ma apropii de 30 de ani mi-am dat seama ca, daca nu iau masuri cat mai repede, voi ajunge in timp de un an sa cantaresc 100 de kilograme. Si nu doar asta va fi problema, caci va trebui sa ma pregatesc sufleteste sa lupt cu boli precum diabet, cancer, ateroscleroza, boli datorate unei alimentatii nesanatoase combinate cu un stil de viata sedentar. Perspectiva m-a ingrozit de-a dreptul. Nu imi doream ca la 45 de ani sa incep sa ma imbuib cu un pumn de pastile zilnic doar cat sa supravietuiesc zilei. 

Care a fost primul pas către noua ta viaţă? Cum ţi-ai ales cura de slăbire? Te-a examinat vreun specialist? Ai continuat cu ajutorul lui sau pe cont propriu?
     Am decis sa imi pun viata pe primul plan. Prima schimbare a venit in alimentatie prin decizia de a renunta la orice fel de carne si produsele aferente. Nu mi-am stabilit o perioada de timp, desi imi doream sa ajung la greutatea visata cat mai repede. Eram constienta ca o slabire brusca este nesanatoasa si se lasa cu urmari si urme neplacute pe corp. Asa ca mi-am facut abonament si la o sala de fitness. Mergeam seara, lucram lejer si imi vedeam de exercitiile indicate de instructor. Din septembrie 2009 am inceput sa testez tot felul de diete si scheme pentru slabit, luate din reviste si de pe internet. Ma chinuiam sa prepar mic dejun, pranz si cina si sa le adaptez la meniul meu fara carne. Mi-am dat seama atunci cat de mult o consumam. O inlocuiam cu peste, oua, branza. A fost foarte greu, si munca mi-a fost „rasplatita” cu pierderea in medie a unui kilogram pe luna. Putin, luand in calcul mersul la sala zilnic si chinul prepararii retetelor ca la carte.


 În ce a constat cura ta de slăbire şi cum a evoluat ea de-a lungul timpului?
     Prin  aprilie 2010, cautand pe internet o reteta cu spanac, am gasit cateva poze minunate pe blogul unei fete care era vegetariana. Rasfoind printre postarile ei, am dat de o alta fata care descoperise un stil de viata absolut fabulos: raw vegan. Am inceput zilnic sa ii citesc articolele iar naturaletea si umorul cu care povestea ce i se intampla mi-au pus un mare semn de intrebare ca mai apoi sa imi doresc din suflet sa ii urmez pasii. Ce scria ea acolo parea atat de normal si de firesc! Asadar, am decis intr-o zi de mai sa renunt complet la orice produs de origine animala si la orice mancare preparata cu ajutorul focului. Aveam de devin si eu raw vegana, si sa mananc numai legume, fructe, seminte, nuci si uleiuri presate la rece. O extremista, sectanta sau pur si simplu ciudata pentru toti cei din jurul meu. M-am indragostit de acest stil de viata si asa am ramas de atunci.  


După câte kilograme pierdute s-a văzut diferenţa cu ochiul liber? După cât timp s-a întâmplat asta de la începutul dietei?
     Fiind pesco-ovo-lacto vegetariana si practicand sport zilnic, am inceput sa pierd 1 kilogram in fiecare luna. Dupa 4 luni au inceput sa se vada rezultate, cele mai multe realizandu-le cand incepeam sa incap in vechile haine. In aprilie 2010, chiar inainte de a deveni raw-vegana cantaream 65 de kilograme. Cu ajutorul alimentatiei raw vegan am inceput sa slabesc uimitor de repede si usor, pierzand 12 kilograme in decursul a trei luni. Persoanele care nu ma vazusera timp de trei luni, mai ca nu m-au recunoscut. Pana si apropiatii au ramas uimiti de aspectul meu intinerit si plin de energie. 



La ce ai renunţat cel mai greu în cura de slăbire? Ce pofte aveai?
    De cand ma stiu am avut o slabiciune pentru prajituri. Mi-a fost foarte greu, mai ales ca in acea perioada lucram la un restaurant si zilnic bucatarul pregatea tot felul de deserturi si delicatese dulci. Ambitia a fost insa foarte puternica, iar plasa cu merinde era zilnic indesata cu multe fructe care m-au ajutat sa scap de aceasta dependenta. Dupa o luna, toate prajiturile din lume ma lasau rece. In schimb salivam dupa o rosie coapta si zemoasa, sau o ceapa rosie cu putina sare. Tot la fel de greu mi-a fost cu painea, caci imi preparam tot felul de creme si pateuri din seminte si nu aveam pe ce sa le ung – asta pana cand am descoperit ciupercile champignon mari. Le curatam si le foloseam pe post de paine. Delicioase si satioase pe deasupra! Si asa am uitat si de paine, cel putin pentru o lunga perioada de timp! 


Ce alte mijloace ai mai folosit în demersul tău: pastile sau ceaiuri de slăbit, sport, proceduri la salon (masaj, împachetări, electrostimulare etc.)? Care dintre acestea au funcţionat?
    Pentru o scurta perioada de timp am facut impachetari la un salon de infrumusetare. Dar mi-am dat seama repede ca sunt bani aruncati pe apa sambetei, si atata timp cat nu tai raul din radacina, aceste impachetari vor actiona doar atata timp cat sunt facute. Ce m-a ajutat cu adevarat sa imi remodelez corpul, sa imi pastrez pielea elastica si un tonus muscular excelent este sportul. Mai intai fitness, iar mai apoi un program special de antrenament in care se foloseste in principal greutatea corpului si miscarile libere sau anumite accesorii. Recomand sportul intotdeauna alaturi de o dieta sanatoasa si echilibrata.  



În cât timp ai ajuns la silueta dorită? Care sunt dimensiunile acesteia (înălţime, greutate,eventual măsură la haine sau reuşita de a „intra“ în rochia preferată)?
    Mi-a luat aproximativ un an sa ajung la 53 de kilograme. Si asta pentru ca nu stiam de existenta acestui stil de viata bazat in intregime pe cruditati. Daca aflam de el de la inceput, cu siguranta as fi ajuns la aceasta greutate mult mai repede. Dar drumul a fost minunat si am invatat foarte multe pe parcurs citind cu nesat tot ce imi pica in mana despre alimentatie si nutritie sanatoasa. Din 2010 ma mentin la 53 de kilograme, cu mici fluctuatii de 2 – 3  kilograme cand mananc mai mult gatit termic sau in anumite perioade din luna dar pe care le pierd repede cu o detoxifiere periodica bazata pe sucuri proaspete.  Nu cred intr-o silueta perfecta dar cred intr-o sanatate perfecta. Aceasta te face sa radiezi de fericire si bunastare.Un corp sanatos este un corp frumos, nu? 


Cum te menţii acum?
    Dieta mea este bazata pe alimente crude de origine vegetala, nepreparate termic. Hrana mea este vie si abunda in nutrienti importanti ce asigura organismului o stare de sanatate optima. Mananc cat pot de diversificat si uneori mai servesc si cate o portie de samale de post, pregatite cu dragoste de catre mama mea. Nu imi impun nimic dar imi ascult bine corpul, oferindu-i ce are nevoie. Incerc sa pastrez un echilibru iar cand mai cedez tentatiilor, am grija sa ma „purific” cu o zi de post negru, sau 4 – 5 zile consecutive pe luna cand consum doar sucuri de legume si fructe. In acest fel am grija sa elimin cat mai multe toxine acumulate din mancare si tot ce ne inconjoara.  


Te mai stăpâneşte teama că o se te îngraşi din nou sau consideri că noul tău stil de viaţă te va ţine departe de asta?
      Sunt o persoana predispusa catre ingrasare. Mi-am demonstrat-o de multe ori cand nu am mai fost atenta la ceea ce mananc si am cedat tentatiilor culinare, consumand mancare nesanatoasa. Ceea ce este minunat la mancarea raw vegan nu este doar faptul ca te ajuta la slabit, dar te transforma total intr-o alta persoana, oferindu-ti incredere in tine, curaj, recunostinta si o stare de spirit superioara. Cunosti fericirea si libertatea de a fi si a face ceea ce iti doresti cu adevarat. 


 Mai ai tendinţa să te vezi „grasă“? Ce implicaţii are asta asupra vieţii tale de zi cu zi?
       Reminiscentele trecutului, cand eram o copila „obeza” in ochii altora inca nu imi dau pace. Sunt destul de stricta cu mine si felul cum arat, dar incerc cat pot de mult sa nu fac o obsesie din asta. Merg la sala cu drag si nu pentru a obtine anumite rezultate si nu imi calculez niciodata caloriile din farfurie. 

Îţi doreşti ca, la un moment dat, să ai copii? Ţi-e teamă că o sarcină ar pune la loc kilogramele pierdute?
     Momentan nu imi doresc copii, dar daca se va intampla, kilogramele reprezinta ultima mea grija. Nu voi renunta la alimentatia raw vegan in tot acest parcurs, lucru care ma va ajuta sa fiu in forma atat in timpul sarcinii, cat si dupa nastere. Copilul va beneficia si el din plin de aportul de enzime, vitamine, minerale, antioxidanti si alti nutrienti ce se regasesc in hrana vie. 

Ce impact a avut această transformare asupra: psihicului tău, stării tale, familiei, prietenilor, garderobei, cheltuielilor zilnice şi lunare, a oamenilor de pe stradă?
     Din a doua luna dupa adoptarea stilului de viata raw vegan, oamenii din jurul meu au inceput sa ma priveasca altfel. Si nu doar din pricina pierderii rapide a kilogramelor, ci pentru ca emanam fericire prin toti porii fiintei mele. Eram fermecata de acest mod de viata, de gusturile ce le descopeream, socata de documentarele care aratau adevarata fata a industriei alimentare. Familia a fost foarte sceptica si exagerat de ingrijorata, si la fel aproape toti cei ce ma cunosc. La inceput toti au devenit „nutritionisti”, apoi au inceput sa vada schimbarile si sa ma aprecieze pentru ambitie si in final unii dintre ei au decis sa imi urmeze pasii. Garderoba, cu drag am schimbat-o de cateva ori, sarbatorind fiecare kilogram pierdut cu cate o bluzita noua. Cheltuielile si costurile acestui stil de viata, contrar tuturor supozitiilor, sunt la fel ca atunci cand mancam de toate. Timp de preparare - ca la orice mancare: de la 5 minute la 2 zile, in functie de complexitatea preparatului ales.
Acum zambesc mult si oamenii imi zambesc inapoi! Sunt fericita! 





joi, 23 iunie 2011

Dolce Vita!


De ceva vreme incoace nu mai imi incap in piele de bucurie! Zi dupa zi sunt fericita pana peste urechi.. cu zambetul tot pana acolo.. si ma intreb.. oare cata fericire mai pot simti? Oare se poate mai mult de atat? Se pare ca da.. Mi-o demonstrez in fiecare zi.
Viata raw este magica. Mi-a redat in totalitate increderea in mine, in puterile mele, in visele mele. Totul acum este posibil. Orice decizie luata ma duce inainte catre o viata mai buna. Ziua de astazi este intotdeauna mai buna decat ieri, si mai putin buna decat cea de maine. Oameni buni.. sunt in extaz! Cred ca o sa credeti ca am luat-o razna.. Dar puteti sa credeti orice! Eu va iubesc pe toti! Iubesc orice suflet de pe fata pamantului! As imbratisa strans orice persoana intalnita pe strada, i-as face o mie de complimente si i-as multumi ca exista!

Postarea aceasta tin sa o fac de ceva vreme si astazi i-a venit randuiala de o aseza aici, la loc de cinste!
Vreau sa va reamintesc despre mine.. despre cum eram cu ceva timp in urma. Desi sunt doi ani imediat de cand am luat-o pe un alt drum, simt ca a trecut o vesnicie. Simt ca am renascut si corina de acum doi ani parca nici nu a existat!
Lucrurile ce se intampla in viata mea vin toate ca un carusel, cu sentimente de bucurie, fericire, admiratie si recunostinta! Daca v-ati putea imagina cata dragoste am in inima! Un izvor nesecat!

Pentru cei ce sunt la inceput de drum catre o viata sanatoasa, ma aveti marturie ca tot ce va doriti cu adevarat se va intampla. Visati cu ochi deschisi si faceti alegeri fara regrete. Nu pierdeti nimic ci doar castigati.

In urma cu doi ani, eram pe un drum catre obezitate, boala, depresie si suferinta. Am luat insa decizia de a ma opri si a privi inapoi, si apoi inainte... Nu am vrut ca la 40 de ani sa ma pregatesc psihic si fizic sa lupt cu boli cum ar fi diabetul, cancerul, boli de inima... Nu am vrut sa fiu ca toti cei ce se impaca cu o soarta nefericita, renunta la lupta si devin sclavii medicamentelor si a unei vieti mediocre.

Eu... in iunie 2009. La 29 de ani. Aratam si ma simteam de cel putin 35 de ani.

Eu... in iunie 2011. La 31 de ani. Arat si ma simt de cel mult 20 de ani!


Sper ca aceasta scurta postare sa va "scuture" putin si sa va trezeasca, sa va puna pe ganduri si sa va faca sa alegeti drumul catre VIATA, SANATATE si IUBIRE! Traiti fiecare clipa cu pasiune. Si incepeti din chiar acest moment!

duminică, 10 octombrie 2010

Cel mai usor mod de a slabi sanatos! Da.. Exista!

Slabeste acum! Iacata cum!

Am promis postare despre slabitul meu de cand am inceput sa fiu raw vegan. Asa cum am spus si initial, nu am devenit asa expres pentru a slabi, ci pentru a fi sanatoasa!
Incerc sa imi amintesc cum a debutat meniul meu, ce mancam in fiecare zi. Pai sa vedem:
Dimineatza la 8 trezirea, apoi stresat una bucata iubit somnoros cu zgomotul neprietenos al blenderului din bucataria lipita de dormitor. Ce se blenduia? In primul rand spirulina cu chlorella. Apoi se dadea pe gat. Stomacul meu era multumit cu 500 ml de lichid in el, asa ca nu mai mancam nimic.
- Inainte de a merge la serviciu totusi imi faceam la acelasi blender zgomotos un smoothie din frunze verzi (patrunjel, marar, salata, varza creata, frunze de telina, de ridiche) plus o banana/mar/para/gref/portocala. Ce era pe stoc in camara. Imi puneam bautura intr-un recipient si o luam la munca. In pachetelul de serviciu mai adaugam legume pentru salata de pranz: rosii, castraveti, salata verde, varza, ceapa, usturoi, ardei rosu sau capia, ciuperci crude, seminte de floarea soarelui, de dovleac. Tot la munca imi luam o mana de migdale hidratate de cu o seara dinainte.
- Cum ajungeam, imi puneam in fatza smoothie-ul. Dupa ce degustau din el toate persoanele curioase, il sorbeam pe tot incetisor. Asta era cam pe la ora 11. Era cam 500 ml lichid de consistenta nectarului de fructe. Stomacelul meu era fericit. Asta pana pe la ora 13-14.
- La pranz imi luam legumele ( nu toate cele enumerate mai sus o data - tot in functie de ce aveam in stoc) si mergeam in bucatarie unde ceream castron si cutit. Taiam tot, adaugam seminte/nuci, puneam ulei de masline/catina/in/porumb (adus de acasa) si sare roz de himalaia ( tot de acasa) Observati ca ingredientele sunt de inalta calitate, cat mai pure si nerafinate. Imi iesea un castron imens de salata. Cat pentru 3 persoane. Puneam castronul pe bar si nu ma coboram de pe scaun pana nu mancam tot.
- Pe la ora 17, ma lua iar cu foame. Ca deh... cum legumele sunt alcatuite in cea mai mare parte din apa, mergeam la toilet de cate ori si gata. Ca si gustare, scoteam migdalele hidratate ( se ia o mana de migdale CRUDE si se pune seara in apa plata. Ele vor absorbi apa si isi vor dubla volumul. Gustul devine mai placut si se pot decoji cu usurinta). Cu o migaleala iesita din comun ( lucru ce ma caracterizeaza de altfel) curatam de coaja fiecare migdala si o mestecam bine. Evident ca ma saturam. Si de migdaleala si de migdale. :)))
- Pe tot parcursul zilei, aveam langa mine o sticla de 2 l cu apa plata. Si de cele mai multe ori, o beam pe toata pana la sfarsitul programului de lucru.
- Ajunsa acasa, ma schimbam rapid si imi luam ghiozdanul de mers la sala, cu hainele de sport.
De pe la ora 18 lucram minim o ora. Lucram in fiecare zi alta grupa de muschi. O zi picioare, o zi brate si piept, spate si triceps, o zi abdomene. Dupa sala daca mai imi era foame mancam un mar, o salata usoara, o banana, sau beam un ceai cu miere.

Cam asa decurgea o zi obisnuita din viata mea. La serviciu contaminam lumea cu zambete si veselie. Si nu ma mai saturam sa le povestesc cat de bine ma simt si ce frumoasa este viata!
Am inceput sa slabesc destul de bine. In medie 4 kilograme pe luna. Stiu ca dupa doua luni in care nu prea am mai dat pe acasa pe la ai mei, cand m-a vazut fratele meu, a ramas socat. El ma stia bucalata si plinuta. Si acum eram slaba. Prea slaba zicea el. Am slabit in 3 luni 12 kilograme. Si asta fara sa rabd de foame, fara sa fac exercitii epuizante fara sa tin diete imposibile si radicale. Ce-i drept, cu atata energie in mine, dupa ce terminam sedinta de fitness, eram in stare sa o iau de la capat. Primeam parca si mai multa energie de la sport.
Dupa o vreme am rugat instructorul sa imi arate un program de lucru, sa nu mai fac eu "dupa ureche". Ajunsesem pe la 55 de kilograme si am zis ca vreau sa ma "modelez" putin. Sa imi definesc forma corpului. Sa se vada patratelele la abdomen, sa imi sculptez frumos umerii si bratele. Asa ca mi-am spus oful si mi s-a dat un program adecvat. Tot in acest timp am inceput sa imi iau la sala ENERGY DRINK-ul Andreei. (contine maca, guarana, suma root, lucuma, cacao, vanilie, scortisoara). La gust este fenomenal. Ofera energie si in acelasi timp ajuta la modelarea musculaturii, etc, etc... Plus vitamine si enzime din legume si fructe, proteine din ciuperci, nuci si spirulina. Corpul meu a inceput sa isi defineasca o forma armonioasa. Si asta intr-un timp relativ scurt. Nu imi venea sa cred cand imi incordam bratul si vedeam conturat bicepsul, sau patratelele de pe abdomen. Increderea mea era la maxim. Si dadeam pe dinafara chiar! Eram mandra de mine si de performantele mele.

Acum m-am oprit la 53 de kilograme. Uneori am si 52.. depinde de efort si de ceea ce mananc. Garderoba am schimbat-o de cateva ori. Acum blugii primiti cadou de la o prietena imi sunt mari. Sunt marimea 36. Dar sunt largi la fund si musai le trebuie curea. Altfel cad de pe mine. Unii imi spun ca am slabit prea tare, ca la varsta mea ar trebui sa am vreo 60 de kilograme. Eu insa cred ca limita ti-o definesti tu. Si e bine sa te opresti acolo unde simti ca trebuie. In goana nebuna de a pierde kilograme, uneori uiti sa te opresti. Cand aveam 72 de kilograme, imi doream sa ajung la 60. Era visul meu suprem. Cand am ajuns la 60, imi doream 55. Mi-am promis ca la 55 kilograme ma fac blonda ( pentru prima data in viata mea). M-am facut la 57 de kilograme. Dar am ajuns repede la 55. Credeti ca am vrut sa ma opresc la 55? Nope. Acum am in medie 53. Si parca as vrea 52. Dar incerc sa ma stapanesc. Ma uit in oglinda si sunt multumita cu ceea ce vad. Mai am putin de lucru la modelare. Dar asta cu ajutorul sportului.

Despre celulita. Toata lumea uraste celulita. Acel aspect de coaja de portocale de pe fese si picioare, uneori chiar si pe brate, spate si burta. Asta in functie de greutate. Evident si la mine a fost o problema. Am incercat multe metode de a scapa de ea. Dar nu au functionat. Uleiuri, creme, masaje, tratamente.. Toate sunt bani aruncati pe apa sambetei. Asta s-a intamplat pana am inteles cu adevarat ce este celulita de fapt! Va spun pe intelesul vostru si al meu ce e acest dusman inestetic al corpului nostru.
Ei bine.. Putem incepe cu "a fost o data ca niciodata" o fata Corina, ce avea o alimentatie ca tot omul de rand: mancare gatita, prajita, supe, dulciuri, fast food. Si aceasta Corina nu facea miscare deloc. Statea pe scaun cu ochii priponiti in calculator toata ziulica. Si ea avea celulita. Celulita nu avea nimic impotriva :)))
Ea nu avea habar de ce se intampla in corpul ei dupa ce manca. Nu stia de fapt ca organismul ei se lupta pentru sanatate. Clipa de clipa, fara odihna. Dupa ce mancarea ajungea in stomac o armata interna pornea la atac. Se prelua din alimente putinele vitamine si enzime de la o salata verde. Si cam atat.Asta daca exista in meniu. Colesterolul, grasimile nesanatoase, toxinele ( pesticide, metale grele, antibiotice si medicamentele date animalelor sacrificate, hormoni de crestere si hrana artificiala tot de acolo, adrenalina rezultata din frica animalelor de moarte) din alimente insa mergeau in alta directie. Pentru a proteja organele interne de aceste pericole reale, aceste toxine erau depozitate in forma de grasime, in celule. Aceste celule erau duse cat mai departe de organele vitale. Erau arhivate si stocate pe brate, pe spate, pe burta, pe fese, pe picioare.
Aceste celule pline cu grasime toxica poarta numele de CELULITA.
De ce credeti ca si persoanele foarte slabe au celulita???
Acum intelegeti de ce nu scapati de celulita indiferent de modalitatea externa de abordare? Degeaba cheltuiti milioane pe tratamente si creme. Daca dupa masaj mananci fast-food, degeaba ai indurat tot chinul unui masaj dureros. Trebuie lucrat din interior. Acele toxine trebuiesc inlaturate total din alimentatie. O data ce corpul nu le mai primeste, incepe sa se reorganizeze si sa se ocupe de el. Sa scoata din depozite tot ce este rau, si sa scape de tot. Imaginati-va ca aveti o casa superba, spatioasa, cu vedere la mare.. dar este plina de gunoaie si va impiedicati de ele. Primul lucru ce trebuie sa il faceti e sa aruncati tot si sa eliberati spatiul. Sa lasati aerul sa circule liber! Asa si cu celulita noastra.
Sa revenim la Corina, personajul nostru din poveste. Ea a incetat sa mai manance carne si produse de origine animala si corpul ei a inceput sa lucreze. A mai primit o armata de lucratori sub numele de vitamine, enzime, antioxidanti, proteine si impreuna au inceput sa dea afara tot ce era rau si nesanatos. Muschii au fost si ei pusi la munca, prin exercitii regulate la sala si in scurt timp, Corina a scapat de celulita!! Piciorul ei nu a fost niciodata atat de suplu si fin. Nici macar la 17 ani cand avea 45 de kilograme.
Regret acum ca nu am facut poze inainte si dupa. Dar eram ingrozita de reflexia mea in oglinda. Daraminte sa ma mai si pozez. Si-am incalecat pe-o sa, si v-am spus povestea asheaa!

Dragelor, prin urmare, este foarte usor si distractiv sa slabesti, sa scapi de celulita. Sa fi mereu energica, pozitiva si cu zambetul pe buze. Trebuie doar sa vrei acest lucru. La mine totul este posibil. Si la tine la fel. Indrazneste numai! Si apoi viata ta nu va mai fi niciodata la fel!

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Despre spirulina si detoxifiere.




Maine este ziua internationala raw vegan! Slava domnului ca o voi putea sarbatori si eu cu o mana de oameni in Brasov. Voi fi maine alaturi de Ramona Chivereanu si cativa "sectanti". Ce ma bucur ca mai intalnesc oameni ca mine in imprejurimi. Intamplarea e cu mult mai amuzanta si minunata cand am aflat ca stau la cativa pasi de Ramona. Locuim in acelasi cartier! Ca sa vezi!
Voi scrie o postare speciala cu si despre acest eveniment saptamana viitoare.

Pana atunci, va mai scriu ce s-a mai intamplat in viata mea, din luna Mai incoace.
Primul lucru care l-am achizitionat dupa aderarea mea la "secta" a fost o punga de chlorella si doua pungi de spirulina. De la Andreea, of course.

Am facut primul meu smoothie. Super smoothie juice! Biac! A fost ORIBIL! Pusai asa: 1 lingurita chlorella, 2 lingurite spirulina, niste frunze de spanac, si un castron de capsuni. Avea un usor miros si gust de capsuni. Ce predomina? Este imposibil de explicat in cuvinte. Biac biac! Daaar am baut un pahar, cu inghitituri mici. Al doilea am zis mai tarziu. Mai tarziu a ajuns in chiuveta!
Ce era de facut? Trebuia sa iau spirulina si chlorella. Aceste doua microalge marine sunt prea importante si fac prea mult bine sa nu le iau. Trebuia sa ma lupt cu demonii din mine si sa dau pe gat licoarea magica... cumva. Mda. Mi-am adus aminte de un reportaj tv in care se demonstra ca fara miros, nu exista nici gusit. Muahaaaa... ti-am gasit acul de cojoc spirulina urat mirositoare!

De fapt, spirulina e parfum fata de chlorella. Am inceput sa imi fac o potiune. Stiu ca am inceput exact pe 29 mai ( cu cea capsunata). Din 30 am folosit alta metoda. Musai sa v-o impartasesc si voua. Se ia jumatate de lamaie, se face suc, apoi se pune o lingura de miere, apoi o lingurita chlorella si 2 lingurite spirulina. De ce lamaie si miere? Pai lamaia taie din greata ce vine de la alge iar mierea gadila in mod placut glandele salivare care in mod normal le simtim numai cand ne gandim la o lamaie zemoasa. Plus ca lamaia ajuta la dizolvarea cu usurinta a algelor. Putem considera lamaia si mierea doua superfood-uri. (despre superfood-uri intr-un numar viitor)
Mai departe. Se freaca cu lingura ( ca la ness), si se fac fete-fete de la mirosul emanat. Apoi se umple cu apa paharul. Ieseam pe balcon cand amestecam prafurile sa nu ma doboare mirosul. In paralel, pregateam un pahar mare cu apa plata. Apoi incepeam ritualul! Cu mana dreapta ma prindeam de nas ( eram mai sigura pe ea :))) ) si cu stanga luam paharul si gal gal gal pe soseaua gatului, vorba cantecului.. pe nerasuflate. Apoi tot cu mana neclintita de la nas trageam o gura de aer, si venea paharul mare cu apa plata. Apoi juma de legatura de patrunjel sau marar... ce prindeam mai repede. Dupa ce mestecam bine verdeata, luam mana de la nas si respiram usurata! Spirulina urat mirositoare era istorie. Dar era in stomac. Si pentru ca era in cea mai lichida forma, proteinele si efectele ei magice imi invadau corpul si imi ofereau bunastare si rasfat pentru sanatatea mea.

Smoothie-ul cu spirulina, chlorella si capsuni. Si privelistea de la balconul din bucatarie.

Dupa aceasta relatare este posibil ca spirulina sa piarda cativa potentiali clienti, dar asteptati. Urmeaza sa ii laud calitatile. Sa va demonstrez ca merita "chinul".
Intre timp, corina a descoperit blenderul si acum pune tot acolo, vrum vrum si bautura ii gata in cateva secunde. Procedeul de inghitire a ramas insa neschimbat :)))

Spirulina... este o minune a naturii. Nu cred ca are sens sa va enumar ce face ea corpului omenesc. Este de ajuns sa scrieti pe google si veti gasi zeci de pagini cu explicatiile de rigoare.
Chlorella este in primul rand foarte bogata in clorofila si este foarte buna pentru persoanele ce sufera de constipatie. Plus multe alte beneficii. Foarte multe.
Cei care au mai citit de aceasta dieta si acest stil de viata, sigur au aflat ca dupa ce corpul nostru incepe sa primeasca mancare sanatoasa, el incepe sa lucreze in interior si sa scoata afara toxine acumulate timp de o viata intreaga. Incepe detoxifierea. Alleluia! Aceasta perioada este insa una foarte grea si dificila pentru unele persoane. Spun asta, pentru ca fiecare om este diferit si corpul reactioneaza in felul lui. Cand toxinele sunt scoase din tesuturile in care au fost stocate, ele sunt transportate catre organele de excretie: intenstine, vezica, glande sudoripare... Ele sunt transportate acolo de catre sange. Incercati sa va imaginati acele toxine care sunt din nou in sange in corpul nostru. E treaba grea si urata, va spun eu. Corpul incepe sa aibe tot felul de reactii urate: febra, stari de raceala, mucozitati, urina urat mirositoare, transpiratie grea, dureri de cap, stari de oboseala, de ameteala. Si simptomele pot continua.
Ce face omul slab de inger atunci? Se sperie. Se sperie taaare. Isi zice ca nu s-a simtit niciodata atat de rau cand manca "normal" - carnuri si produse de origine animala. E sigur ca acest regim vegetarian este de vina si revine la starea de dinainte. Dar, cei ce sunt ambitiosi si incapatanati ( ca mine) continua.

La mine insa e cu totul alta poveste. Eu nu am avut absolut nici un simptom din cele enumerate mai sus. M-am simtit din ce in ce mai bine zi dupa zi. Detoxifierea a fost foarte lina si usoara. Sunt 100% sigura ca a fost din cauza spirulinei si a chlorellei. Aceste doua microalge ajuta extrem de mult la detoxifiere. Asa ca pentru mine a fost floare la ureche.
Cei ce nu consuma spirulina.. sau poate consuma dar corpul are totusi reactii urate la detoxifiere, cu putina rabdare se vor elibera de toxine intr-un ritm alert. Este foarte important sa nu renunte. Mai ales in aceasta etapa!

Va scriu in cateva cuvinte cum s-a imbunatatit viata mea dupa 2 luni de raw.
- am scapat de constipatie. Zau va zic. Inainte mergeam la toaleta o data la 3 zile. Nu ma stresam prea tare. Mereu imi spuneam ca daca nu vrea sa iasa, nu vrea domle. Dar nu era bine. Nu prea ma pricep eu foarte bine sa explic ce se intampla in colon si intestine in acest timp. Cu siguranta insa se produc toxine si corpul nostru nu este deloc fericit. Acum merg la toilet zilnic. Uneori de doua ori pe zi. Iar cand imi fac crackersi de in cu tarate de psyllium si ii pap.. in 10 minute sed pe colac. Urgent! :))
- ma simt mai usoara si plina de energie. Uneori prea energica. Imi vine sa o iau la fuga la sanatoasa si sa nu ma mai opresc. Asta se intampla deoarece consum hrana vie ce imi ofera toate vitaminele, enzimele si proteinele de care corpul meu are nevoie. Si pentru ca stomacul nu mai are nevoie de energie sa consume alimente ultra procesate si gatite, toata energia imi ramane bonus. Plus energia ce o capat din fructe si legume. Daca as putea sa o comercializez.. m-as imbogati!
- starea mea mentala este mai buna ca niciodata. Sunt de un optimism dus la extrem.. Am numai ganduri pozitive, dorinte de a face si a drege, fericire si extaz. Viata e mai frumoasa ca niciodata oameni buni.
No, zicand cele de mai sus, revin in curand cu alta postare despre slabitul meu incepand cu luna mai.

ps. Musai sa scriu inca un lucru. Ce iti e cu omul si mentalitatea lui.
Am scos la imprimanta de pe un site despre spirulina si efectele ei miraculoase - previne cancerul, ajuta la vindecarea de diabet, si multe altele - si am dus aceste coli ( poveste lunga cu spirulina domle) acasa, la parintii mei. Tatal meu a citit tot ce scria. Apoi a cugetat. Si apoi a zis: nu cred ca poate face asa ceva. Pffooaaii... m-am infuriat pret de cateva secunde apoi cu un calm raw vegan :)) i-am spus: "Papa, daca iti aduceam in fata o pastila mica si portocalie si iti spuneam ca vindeca orice boala dar costa 1 milion de dolari ai fi crezut nu?" Ei bine, papa-ul meu mereu a fost un fel de gigi contra. Poate a facut asta sa ne motiveze sa ii demonstram contrariul, sau poate asa este el. Imi e oricum foarte drag. Dar asa sunt oamenii in general. Cand li se pune in fata un adevar simplu si pur, ei prefera sa aleaga totusi cele mai intortocheate cai posibile. Si din pacate nu ajung la finalul dorit. Si asta doare. Pe mine ma doare!

miercuri, 6 octombrie 2010

RAW VEGAN


Vegana - cazuta din spatiu.

Pe la sfarsitul lunii aprilie, am intrat pe google, sa caut o reteta vegetariana. Habar nu am ce ma interesa pe atunci. Am gasit blogul Inei Todoran (http://floridecires7.blogspot.com/) si m-au cucerit instant fotografiile ei. Am rasfoit cateva pagini, si am gasit un interviu de-al ei, dat unei reviste. Citind interviul, a pomenit la un moment dat ca ii place foarte mult cum scrie Andreea. Nu stiam despre ce Andreea vorbeste ea. Si pentru ca era un link, am clickuit pe el. Am ajuns pe blogul care mi-a schimbat viata! www.bucuriebunastarehrisca.blogspot.com
Am inceput sa citesc postarile ei, si drept va zic, nu ma mai saturam! Eram la servici, imi puneam muzica de relax la casti, si radeam in hohote citind povestirile ei! Pe langa faptul ca ma amuza teribil si ma relaxa total, eram complet absorbita de povestea ei.. de ce se intampla cu ea, prin ce peripetii trece. Are un fel de a scrie, cum nu am mai intalnit! Creaza dependenta!
La un moment dat m-a traznit! Vreau si eu sa devin ca ea! RAW VEGAN! Era un pic extrem pentru mine, recunosc. Pe atunci mancam totusi peste si fructe de mare, oua si produse lactate. Eram putin cu inima stransa ca voi renunta la mozarella... la laptele meu cu cereale dimineatza! Primul gand dupa ce mi-a suras aceasta idee a fost : "my boyfriend is going to kill me" Da... Dragul meu drag imi spunea ca e putin suparat ca nu mai luam amandoi cina, ca nu mai mancam cot la cot ceafa de porc si alte fripturi. O vreme a mers cu pestele.. dar acum?? Acum ce va zice??
Ei bine... Am decis! Incepand cu luna mai, sunt RAW VEGAN. Pentru cei carora acest termen nu le spune nimic, sau este intr-o limba extraterestra.. raw vegan, in engleza inseamna o persoana ce consuma numai fructe, legume, seminte si nuci in stare cruda. Hrana vie in alte cuvinte! Jumatatea mea trebuia sa ma inteleaga si sa ma sustina, nu?
Mi-a fost putin greu la inceput. De cand ma stiu am avut o slabiciune pentru dulciuri, prajituri. Si ca sa fie si mai bine, lucram intr-un restaurant care avea Open Buffet in fiecare zi. Tot felul de merinde pregatite, mirosuri si miresme, culori si arome... Tentatia era mare.. dar dorinta mea de a deveni ca Andreea era si mai mare. Si am biruit!!
De ce am ales aceasta cale? Ei bine.. dupa 30 de ani, incepi sa te gandesti la sanate. La batranete. Nu dramatizati acum, caci nu este cazul. Dar de la aceasta varsta devi matur si incepi sa te gandesti la viitor cu alti ochi. Eu am zis ca vreau sa fiu sanatoasa in primul rand. Vreau sa imbatranesc frumos. Vreau sa fiu ferita de diabet, cancer, boli cardiovasculare, boli cardiace... etc. Vreau sa fiu mereu vesela si sa am energie. Sa imprastii bucurie si pofta de viata!
Nu am ales acest stil de viata pentru a slabi. No way. Eram bucuroasa ca slabeam cate 1 kg pe luna, ajutata si de sport.. dar ce avea sa vina.. ohoo.
Am inceput sa citesc din ce in ce mai mult, sa caut pe net informatii legate de nutritie si sanatate. Topaiam de pe un blog pe altu.. pe diferite site-uri, forumuri... Orele treceau foarte repede si abia asteptam sa revin la servici sa mai citesc. Eram fascinata de acest adevar pur ce imi invada viata. Ma trezeam la viata dintr-un somn adanc... Viata mea prindea culoare si forma, lasand in urma o ceata gri si vremuri intunecate! In sfarsit, vedeam soarele cu adevarat! Un soare stralucitor si fierbinte. Zambetul de pe fata mea era le fel de stralucitor! Radiam de fericire! Vi se pare ca exagerez? Mie nu! Asa ma simt si acum. Asa ma simt in fiecare zi!
Go raw!

Productia proprie de busuioc de pe pervazul geamului din sufragerie.

vineri, 1 octombrie 2010

Soarele e pe strada mea!

Ian - Aprilie 2010

Vai de mine ce repede trece timpul!
Dar sa lasam scuzele la o parte si sa trecem la treaba. Adica la povestit.
Perioada: ianuarie - aprilie 2010. Kilograme pierdute: 4. Media: 1 kg/luna.
In aceasta perioada am inceput sa tin diete din reviste. Am gasit una care imi suradea. Slabeai 3 kg lunar. Pe naiba. In fine.. Trebuia in fiecare dimineatza sa mananc ceva usor, apoi la pranz aveam peste la gratar cu tot felul de garnituri. Initial in reteta era si carne de pui si supa de pui, dar eu cum nu mancam carnuri, am ales peste. Si am consumat toate natiile de peste din supermarket. Bineinteles ca la un moment dat de la atata grill mi s-a aplecat. Degeaba masam si ungeam pestele cu toate mirodeniile... pur si simplu nu mai intra pe gat.
In acest timp mi-am impus o noua regula. Una buna de data asta! Sa nu mai mananc nimic dupa orele 18. Acest sfat mi-a fost dat de un instructor de fitness. Mi-a spus ca tre sa fie litera de lege. Mi-a fost tare greu. Cand totusi imi era extrem de foame, luam un mar, sau beam multa apa plata. Si asa am slabit cam 1 kilogram pe luna. De paste, am fost in sibiu, la niste prieteni. Aveam 65 de kilograme. Am scapat deci de 7 kilograme. Si se vedea! Ma simteam mai bine, mai frumoasa, mai sanatoasa already!

miercuri, 18 august 2010

Cri cri cri, toamna gri.

Episodul 3. Oct-nov-dec.

Desi sunt trei luni din viata mea, prea multe nu sunt de povestit. Am inceput sa merg mai des la sala, si sa fiu mai constincioasa. Nu mai mergeam la sala doar visand sa arat bine si sa ma stiu plecata de acasa, ci mergeam si munceam cat puteam de mult.Cum lucram? La sfatul celui care imi facea impachetarile, lucram cu greutati mici, cat mai multe aparate fara sa tin cont la ce grupa de muschi lucrez. Trebuia teoretic sa transpir cat mai mult. Un fel de aerobic in sala de fitness. Nu stiu cat de bine si sanatos este acest program. Dar fiind greutati mici, accidente erau putine sanse sa se intample. Pe de alta parte, mi-a prins bine ca m-am familiarizat cu aparatele si mi-am facut o "incalzire" pentru antrenamentele intense ce urmau sa vina in viitor. Toate la timpul lor nu?
Intre timp am rarit impachetarile. Mancarea.. eram in faza de experimentare. Pe atunci nu prea stiam de raw vegan. Stiam de vegani, dar nu ma imaginam sa pot trai fara oua, lapte si branzica. Cand mergeam la parinti sau la socri la masa, mi se pregatea peste in loc de alt fel de carne.Era super ok.
In aceasta perioada, am inceput sa nu mai mananc dupa ora 18. Imi era greu, dar un instructor de fitness mi-a zis ca trebuie sa imi iau adio de la mancare seara daca vreau sa dau jos. Si asta definitiv, nu doar pentru o perioada scurta de timp. Cand imi era totusi prea foame si stomacul durea tare, mancam un fruct, sau imi faceam un ceai cu miere si senzatia disparea. Apoi somn de voie.
In aceasta perioada de timp nu am incercat diete standard de pe net sau din reviste. Mancam de toate, dar nu mai mancam seara dupa 18. Si am slabit cam 1 kilogram pe luna. De sarbatori eram mandra de cele 69 de kilograme ale mele! Incepeam sa am forme frumoase si bine definite!
Si musai sa va spun ceva funny! In noaptea de rev, am urcat pe un deal (dealul melcilor) si am privit focurile de artificii din brasov. A fost frumos. Si a fost si mai frumos ca la intoarcere catre masina am avut un mare noroc. Sa calc in ceva. Avea sa fie un an bun in care dorintele mi se vor implini! Si asa a fost!

miercuri, 11 august 2010

Impacheteaza-ma!


Episodul 2 – Septembrie 2009.

Ma tineam in continuare batoasa si nu mancam nici un strop de carne. Ma mai necajea iubitul cand isi facea la grill o friptura de porc, condimentata cu fel de fel de arome. Dar eu nu si nu... Batman!

Intr-o seara, la sala de fitness, ma indrept catre masseur. I-am zis ca imi e tare dor de un masaj si sa ma programeze la o sedinta. Zis si facut. M-a programat in urmatoarea zi. Am continuat exercitiile visand la un masajul de relaxare ce urma.

Urmatoarea zi m-am prezentat la masaj. A fost bine, Nu a fost cum am visat, dar a fost bine. In acea seara am adormit instant, si m-am trezit cu dureri mai usoare in zona spatelui. In timpul masajului, am inceput sa discut cu maseur-ul. Hai sa ii zicem Costi. M-a intrebat de ce vin la sala si ce urmaresc! I-am zis evident ca vreau sa slabesc frumos si sanatos! A venit atunci cu o propunere. Avea sa imi faca un pachet, cu pret special de infasari aromoterapeutice cu tot felul de produse care mai de care mai spectaculoase. Scopul: slabire rapida cu rezultate de la prima sedinta (spunea el) si cu efecte miraculoase asupra aspectului de celulita si centimetri pierduti. Normal ca am fost sceptica si m-am uitat la el ca la un zmeu.. dar am fost de acord. Hai sa o incerc si pe asta. Si asa am inceput cate 3 sedinte pe sapt de impachetari. Mi-au fost luate masurile in mai multe puncte, greutatea si alte date. Ia uitati ce se spune despre aceste infasari:

Combinatia dintre aromoterapie si infasarea corpului, este cea mai naturala si eficienta modalitate de a inlatura cativa centimetri din circumferinta corpului. In afara de acest rezultat, se obtin si alte efecte: eliminare de toxine, eliminarea depunerilor reziduale si netezirea vizibila a pielii. Efectele asupra celulitei, vergeturilor, proeminentelor de suprafata sunt vizibile deja dupa 2-3 sedinte. http://www.kosmetikum.ro/infasarea-aromoterapeutica-p-1.html

In luna septembrie recunosc ca am lasat-o moale de tot cu fitness-ul.Era mult mai comod sa merg la impachetare si sa stau acolo o ora. Cum sunt impachetarile facute? Ei bine, se folosesc niste fase elastice late, care inainte de a fi aranjate si stranse pe corp, se pun intr-o solutie speciala. Apoi se impacheteaza corpul incepand de la piciorul stang, apoi picior drept, solduri, talie si in final o alta fasa pe brate. Stim ca si acolo e celulita si arata foarte inestetic.

Apoi se aseaza pacienta pe o masa de masaj, se mai impacheteaza intr-o punga uriasa (hi hi) si se pune un prosop peste sa tina de cald, si unul la picioare. Se da drumul la muzica de relaxare, si somn de voie. 45 de minute.

Cum actionau aceste impachetari? In timp ce sedeam pe masa, ma cuprindeau simtaminte de valuri de caldura urmate de valuri de frisoane, transpiratie si uneori piscaturi si furnicaturi in corp. Semn ca treaba lucra! Apoi eram despachetata, ma stergeam cu prosopul si eram data din nou cu o alta crema. Erau mai multe sortimente dar mie imi placea una ce avea ca ingredient activ ardei iute. Pffff... luam foc instant si imi placea la nebunie. (Asta chiar adoram cand a venit iarna si era tare frig afara).

Pentru persoanele care vor sa slabeasca rapid intr-o perioada relativ scurta de timp si bugetul nu constituie o problema prea mare, le recomand impachetarile. Sunt eficiente. Dar nu va asteptati la schimbari miraculoase intr-un timp foarte scurt. Veti da jos cativa centimetri. Daca nu aveti grija, ii puneti la loc imediat!

Ca si greutate, nu am slabit mare lucru. Probabil ca am dat jos un kilogram intr-o luna. Dar viata mea inca nu era prea ordonata si pusa la punct. Oricum, nu vroiam sa slabesc intr-un ritm nebun. Asadar, in luna septembrie aveam in medie 71 de kilograme. Aveam uneori si 70,8.. si 71,4. Oscila.

Am hotarat sa continui cu impachetarile, dar din 3 sedinte de saptamana, am decis sa merg doar o data pe saptamana. Bugetul nu mai imi permitea. Din octombrie insa am inceput sa merg mai des la sala – de 3-4 ori pe saptamana. Starea mea de spirit era mai buna. Nu mai aveam atat de mult de lucru la calculator. Nu aveam o energie extraodinara si trageam de mine sa ajung la fitness si sa si lucrez un pic. Dar am fost mereu rabdatoare de felul meu, si ambitioasa, si perseverenta. Si mereu am cules roadele bucuriei si fericirii.

marți, 10 august 2010

Decizii demne de urmat!

Ep 1 – august 2009.

M-am trezit la viata din starea mea obosita si adormita, molesita si lesinata (hi hi) si am zis ca e cazul sa fac o schimbare majora. Am decis sa renunt la carne si preparate din carne. Ma intrebam pe atunci.. oare are vreo legatura asta cu dieta? Nu stiam sigur. Erau multe diete de slabit cu carne la gratar si sunca slaba la micul dejun. Deci nu asta era motivul pentru care am decis sa renunt la carne.
In urma cu 3 ani, am mai avut un episod de vreo 4 luni in care am renuntat la carne si m-am simtit foarte bine si usoara. Ce-i drept aveam 55 de kilograme, eram in italia (la mare) si eram innebunita dupa fructele de mare. Nu am simtit practic nevoia de carne nici o clipa.
Deci care sa fie motivul cel mai important pentru care am luat aceasta decizie? Ei bine, o sa vi se para amuzant. Si poate aveti dreptate. In viata mea, de cand ma stiu, mi-a placut intotdeauna sa fiu altfel, diferita, sa ies in evidenta. Nu am fost in pas niciodata cu moda pentru ca nu vroiam sa fiu ca celelalte fete. Mereu am vrut sa ies in fata. Si culmea e ca reuseam mereu. Ce legatura are asta cu carnea si produsele de origine animala? Ei bine, sunt putine persoane vegetariene, ce au renuntat la placerea de a manca acest produs de origine animala. Si eu am hotarat sa devin una din ele. Acum ieseam in evidenta cand mergeam la un restaurant si spuneam celorlalti ca sunt vegetariana si nu vreau ceafa de porc la gratar si piept de pui pane. Toti ma priveau si bineinteles imi puneau intrebarea de cinci stele: dar proteinele de unde ti le iei?? Ehe.. asta e cu totul alta poveste, demna de o intreaga postare. Pe atunci le spuneam ca le iau din peste si oua. Berechet! Plus ca mereu am iubit animalele si am decis ca de acum incolo, nu le voi mai manca!
Am renuntat deci la carne dar nu am renuntat la peste, fructe de mare, oua si lactate. Am inceput treptat sa renunt si la painea alba si pufoasa si zaharul alb. Consumam paine neagra si zahar brun. Pestii... mititeii si dragalasii de ei.. sunt si ei creaturi cu suflet.. dar am zis ca o sa imi sara toata lumea in cap de renunt si la peste. Cel putin am zis sa mai treaca o perioada de timp.
In august m-am mutat intr-un apartament care se afla la 2 pasi de o sala de fitness. Acest lucru a fost decisiv. Am zis ca de acum e musai sa merg la sala sa fac miscare. Sa scap de dureri de spate si de gat. In acelasi timp am luat o alta decizie mega importanta: sa renunt la nunti si la stat la calculator ore in sir, zilnic. Aveam sa imi tai un venit destul de important si consistent. Dar am zis ca TIME IS BETTER THEN MONEY! Toate persoanele ce m-au sunat pentru servicii foto-video pentru anul urmator, i-am directionat la alte persoane din domeniu.
Am inceput asadar sa merg la sala. Timid la inceput. Nu stiam cum sa lucrez, la ce aparate. Nu am fost niciodata fan aerobic si nu il suport nici acum. Fitness-ul era singura solutie. Eram prea rusinoasa sa intreb instructorul ce exercitii sa fac, asa ca faceam din amintiri exercitii la aparate pentru picioare, abdomene.. bicicleta si banda de alergat. Mergeam seara dupa servici, timp de o ora – doua. Nu aveam eu prea mult energie si chef, dar ma straduiam. Cam atunci am avut si o prima cantarire cu socul de rigoare: 72 kilograme! Era clar.. trebuia sa slabesc. Dar sa slabesc frumos si sanatos, fara vergeturi si alte urme inestetice! Am zis ca nu e graba. O iau cu pasi mici dar siguri!

miercuri, 4 august 2010

My Story

Pentru ca m-am redescoperit si pentru ca ma simt fantastic de bine, fericita si implinita, vreau sa va impartasesc ce mi s-a intamplat de un an incoace.

Acum un an, eram nefericita, obosita si extrem de plictisita.
Stilul meu de viata era foarte banal. Se rezuma la trezitul de dimineatza, mers la servici, venit acasa si lucrat la calculator pana mergeam la culcare.
Mancare: ce gaseam rapid si cat mai la indemana. Starea mea de sanatate nu era una foarte buna. Aveam dureri de cap, dureri crunte de umar cu gat intepenit, dureri de spate. Eram mereu obosita si imi displacea total sa merg pe jos chiar si 50 m.
Viata mea sociala era nula. Aveam un tipar identic zi de zi si nu ieseam din el.

Cum am ajuns asa? Greu de spus. O parte din vina o reprezinta comoditatea. Imi era bine asa, sa stau cat mai mult, sa mananc ce imi place, cum si cand am chef..
O alta parte o reprezintau banii. Am muncit uneori si 18 ore pe zi. 18 ore de stat pe scaun, cu ochii priponiti in calculator. Nu am simtit cum acumulez kilograme peste kilograme. Cat despre satisfactia financiara.. nu a existat. Banii sunt facuti pentru a fi cheltuiti. Dupa 14 - 18 ore de munca zilnic timp de o luna, trageam linie. Ieseam cu brio pe zero. Cine sa ma mai inteleaga?
Sa va spun cum ma simteam cand ma priveam in oglinda? Groaznic. Imi era rusine si scarba de corpul meu. Eu.. care eram atat de frumusica si subtirica.. cum am putut ajunge in halul asta?
Poza de mai jos este facuta in iunie 2009. Ma reprezinta din plin. Asa eram eu. Si fizic, si psihic. Intr-o continua depresie…
Apoi dintr-o data.. am avut o revelatie! M-am trezit si mi-am zis ca nu mai pot continua asa. Aveam sa bat suta de kilograme in urmatorul an in ritmul acesta. Aaaa.. uitasem sa va zic cat am cantarit cel mai mult anul trecut. Cam 72 de kilograme. Dar tind sa cred ca am avut chiar mai mult. Cum arat acum? Ia priviti si va convingeti!



Pe parcursul a catorva postari, voi scrie despre transformarile radicale ce au avut loc in viata mea in ultima perioada de timp!

Va imbratisez si va iubesc!


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...