Tabouleh a la Stupini

 A fost ziua mamei, si cu acest prilej, matusa mea a venit incarcata cu verdeturi din gradina proprie de la casa din Stupini: un "boschet" de loboda, un "tufis" de tarhon, un buchet de patrunjel si de marar! Toate proaspat culese din gradina! Si bujori, garofite si iasomie, dar acelea le-am lasat frumos in vaza! Jur!
Dupa ce m-am ospatat cu socata, sarmale de post si un pic de tort raw, am plecat cu desaga mai plina acasa, evident. Asa se intampla mai mereu cand plec de la mama! Mi-a pus loboda, marar si patrunjel, caci tarhonul urma sa il puna cu sare la otet.
  Cu punga cu marar si patrunjel scoase pe masa am decis sa imi fac o salata foarte aromata si buna. Am aruncat repede un ochi in frigider, am vazut ca mai am cateva frunze de salata creata, o rosie babana, cateva fire de ceapa verde si am zis ATAT! Facem tabouleh a la Stupini!

Ingrediente:
1 rosie mare/2 medii/3 mici ( rosii, nu altceva)
1 fir de ceapa verde
o mana de marar verde
o mana de patrunjel verde
sare de himalaya dupa gust
ulei de fl soarelui presat la rece
lamaie si cativa stropi de suc de lamaie

Preparare:
Rosia am taiat-o cu drag si multa rabdare in cubulete mici. Apoi ceapa am taiat-o rondele, mararul si patrunjelul maruntel. Am pus sare, ulei si lamaie dupa gust. Mai apoi am asezat salata ca suport, si cu lingura am asezat tabouleh-ul peste. Am pus motz de lamaie, am facut 50 de poze ( si de sus, si de jos, dintr-o parte, cu veioza, fara veioza, etc) , si apoi am mancat tot! A fost exact cum ma asteptam!
De ce am postat aceasta reteta? Pentru ca e simplu sa mananci raw food, si nu ai nevoie de cine stie echipamente sofisticate. Si pentru ca raw food nu inseamna doar salata de rosii cu castraveti! Iata o reteta f simpla, gustoasa ( chiar mi-am lins degetele) si mega sanatoasa! Pentru voi si intreaga familie!

Cheesecake cu aroma de primavara

 Mazeer, spune-mi te rog, daca iti cumpar flori de soc, imi faci o socata? Ca imi crapa si imi lesina sufletelul de pofta si nu stiu cum sa imi fac. Imi faci te rooooog? daaa teeee rooooog....Da? Imi faci? Cate flori sa iau? Doar  10? (0_o) Binee!
 ...........
  -  Ummm.. cu cat dati paharul de fragi?
  - 5 lei
  - asa de mult?
  - pai domnisoara, le dam mai ieftin daca luati mai multe. Cam cate ati dori?
  - nu vreau! Vreau soc! Cu cat dati punga?
  - 2 lei punga. Si pentru ca esti draguta, iti dau 3 la 5 lei!
   - ioi.. pai e prea mult! Ce fac eu cu atata soc?
   - faci suc domnisoara si imi aduci maine si mie!
   - (0_o) Ok! Poftiti 5 lei!
  .............
 - Mazeeeer... ti-am adus soc!
 - Aoleu mama... da cate flori mi-ai adus??
 - Pai nu stiu.. vreo 75? (^-^)
 - Pai tu cori, se pun 10 flori la 10 litri de apa si 1 kg de zahar!
 - (0.0) ... facem 75 de litri? :D:D:D:D:D  Ba nu.. facem sirop!  Kontzentrat! Tanaaam!!

Happy End!

 

Asadar, dragii mei, a pus mama flori de soc in apa dupa ce le-a spalat bine, a pus zahar, si in 10 minute mi-a dat suc de soc! Am fost socata! Socata de la soc da? Vazand cat de simplu a facut, am decis sa iau 2 pungi la mine acasa sa fac si eu sirop de soc! Daca nu stiati cum se face socata iata cum procedat eu:

Ingrediente pt socata:
15-20 flori de soc
200 gr zahar bio
3 l apa.

Preparare:
Am spalat florile de soc si le-am pus intr-o oala plina cu apa ( 3 l) Apoi am pus oala pe balcon. A doua zi am amestecat usor si am gustat. Era apa cu o usoara aroma de soc. Am adaugat zahar ca ma gandeam ca poate nu se face bine fara zahar. Am pus putin, am amestecat si am mai lasat o zi.
Florile de deasupra erau usor maro si deja sucul incepea sa fermenteze. Mi-am dat seama ca este gata!
Am strecurat apa de flori, am pus in sticle de jumatate si le-am pus in frigider.

  

Cheesecake cu aroma de primavara

Tort cu levantica - checked
Tort cu liliac - not checked
Tort cu bujori - partial checked ( i-am folosit la ornat, pt tortul facut pentru ziua lui mazeer)
Tort cu soc?? - o da! Asta nu mai imi scapa!! Am purces si am facut intocmai asa:

Ingrediente tort 6 - 8 persoane (forma tort cu diametru de 16-18 cm) :
Blat:
75 gr migdale
50 gr fulgi cocos bio
75 gr curmale
 1 lingura de unt de cocos
1 lingura de apa

Crema:
250 gr caju
200 ml concentrat de soc ( sau cat este nevoie sa acopere nivelul de caju in blender) 
1 lingurita coaja de lamaie rasa

sucul de la jumatate de lamaie
1 lingurita de lucuma
5 linguri ulei de cacao

Preparare:
Migdalele se maruntesc in blender in forma de faina, se adauga fulgii de cocos,curmalele se verifica de samburi si se maruntesc bine. Toate se omogenizeaza in robot, se adauga la final untul de cocos si apa. Compozitia lipicioasa se pune in forma de tort si se preseaza cu degetele cat mai uniform.

Crema:
Se pune caju in blender cu suc de lamaie, lucuma, coaja rasa de lamaie si siropul de soc ( indulcit cu miere daca este nevoie). Se proceseaza 2 minute ( la nevoie se mai pune sirop de soc) si cand crema este fff fina, se adauga uleiul de cacao ( varianta dezodorizata). Se mai mixeaza putin si apoi se toarna peste blat. Se pune la congelator minim 4 ore, dupa care se poate inlatura peretii formei de tort si apoi se pune in frigider pentru a fi servit, sau inapoi in congelator!
 

Cum este? Este divin, racoritor, aromat, parfumat. Aroma de soc este fina, si se simte la sfarsit, ca o adiere zglobie de vant incarcata cu mireasma florilor de soc! Musai sa incercati si voi!

 

Detoxifiere - minte, corp, spirit (part 2)

 

Ziua cu numarul 3. Ce am facut? Nimic! :))) Adica am stat la soare, am stat in pat, iar la soare, apoi la masa cu ai mei ( eu apa, ei mancare). Am stat la taclale, apoi iar la soare, etc, etc. M-am simtit exagerat de zen. Adica foooaaaaarrtteee calma! Dar.... a inceput sa imi fie fomica. Probabil cerebelul meu era putin speriat. Am decis ca din ziua a patra sa consum sucuri ( adica limonada) si suc de mere. De ce am luat aceasta decizie? Pentru ca mi-am dat seama ca la Vrancea nu pot face o detoxifiere asa cum ar trebui. Inca nu sunt conditii foarte ok acolo, casa este foarte veche, toaleta in curte. Cat am stat la vrancea nu mi-am curatat colonul asa cum ar trebui ( intelegeti voi ce vreau sa spun). Mama gatea intruna si ma innebunea cu atatea mirosuri si mancaruri... Spre bucuria mamei am zis ca e de ajuns. Voi mai incerca post negru, dar acasa la mine, unde sa ma bibilesc asa cum trebuie, pe toate planurile! Sa va spun ce gust divin a avut limonada servita din a patra zi? Pf... de vis!
Am uitat sa precizez ca am pus 5 ml de argint coloidal la 500 ml apa. Pentru purificare. :)
Sa vedem asadar filmuletele si apoi cateva poze!

 

 

Lapte de migdale si de susan ( video)

Cine-i mic si bea laptic?
Iata cat de simplu putem obtine lapte de la vacuta "Migdala" si vacuta "Susana".





Ingrediete:
1 lingura de migdale ( 25 gr)
1 pahar cu apa ( 200-250 ml)

1 lingura de seminte de susan
1 pahar cu apa

Preparare:
Se pun nucile/semintele in apa de seara pana dimineata.
Se arunca mai apoi apa in care au stat ( sau se pune la flori) si se pun nucile/semintele in bleder,  se toarna apa peste ele si se proceseaza la viteza maxima ( 1 minutel)
Se strecoara si se serveste asa, ori indulcit cu miere si aromat cu scortisoara sau pudra de cacao.

Tips:
Mi-a fost foarte greu sa gasesc tifon la dimensiuni mai mari. Strecuram prin saculeti care, desi ii curatam si ii spalam ( fara sapun) tot se deteriorau in timp si ii aruncam. Asta pana cand am descoperit in Metro fileuri. Adica acele lucruri ce se pun pe cap cand lucram intr-o bucatarie unde se servesc clienti. Sa nu cada nici un firicel de par in mancare. Nu stiu din ce material sunt, dar se aseamana mult cu tifonul. Au banda elastica, perfecta de pus pe marginea castronului. Sunt de unica folosinta, asa ca nu trebuie sa ne batem capul cu spalatul lor. Si sunt ieftine! ;) Pulpa ramasa in saculet o putem lasa la fermentat si facem branzica de migdale.
  Atentie totusi, aceste fileuri sunt mai fragile decat tifonul, asa ca aveti grija cum le manuiti si la presiunea aplicata pentru obtinerea laptelui. 

Spor!

Detoxifiere - corp, minte, spirit (part 1)

 (eu cu mrs huggy bear)

 Hellow yellow fellow ...
Intr-un final m-a apucat harnicia si am inceput sa ma organizez cu filmarile, editarile si asa mai departe.
Am adunat asadar tot ce am filmat in escapada mea la Vrancea, in mai, impreuna cu familia. Atunci,  mi-am propus ca sa stau 5 zile doar cu apa. Nu mi-am impus sa fiu foarte stricta, ci sa ma las purtata de val. Mi-am spus ca daca nu mai pot, revin la sucuri. Cat am stat, o sa descoperiti in 2 -3 postari.
 Asadar, mai intai am fost la Agas, la bunicii lui alin, unde am mancat (si) de post, gatit. Ca doar face bunica lui o mancare de lingi toate blidele.  Ne-am odihnit, ne-am relaxat, ne-am plimbat, ne-am facut ca facem si noi ceva treaba cu niste cartofi ( dar a fost foarte fun) si ne-am hranit corpul, asa cum spuneam anterior cu delicii de la bunica. Asta a fost vineri si sambata.

De duminica mi-am propus sa trec la dieta cu sucuri, sa imi pregatesc organismul de post cu apa, ce aveam sa il incep de miercuri. Asadar, duminica, luni si marti am consumat sucuri. Este incredibil cat de bine functioneaza organismul cand iti propui ceva cu ardoare. Duminica nu mi-a trebuit deloc mancare. Si primul suc l-am baut pe la ora 16. Pana atunci apa.
  Activitatea zilnica a fost normala. Am mers si la sala si am lucrat mai usor. Miercuri pe la pranz am plecat spre Vrancea. Am inceput ziua cu un pahar mare cu apa. Pe drum apa, la Vrancea apa, toata ziua apa.Apa bei, apa poti! :))))
   Pe masina am obosit, dar fiind plina cu de toate ( masina) , nu am avut unde sa ma intind, asa ca am stat treaza si atenta la drum. Ai mei ( in special mama) a vorbit mult, lucru ce m-a obosit si mai tare, dar am rezistat cu stoicism. Nu vedeam decat momentul cand o sa ma "prabusesc in pat" si sa dorm muuuuult si bine! Nu a fost chiar asa, caci la ora 8 a doua zi am fost in picioare!
Am avut usoare intepaturi sub coaste, in partea stanga, sub inima. Cred ca de la intestine. Si apoi o durere scurta si ascutita la o masea. Am baut apa cu inghitituri mici si a fost ok.
 
 Ziua 2: M-am trezit cu intepaturi la corason. Ori ca am dormit ca un prunc pe partea stanga, ori ca nu :)))) Nu stiu de unde pana unde, dar am stiut ca o sa imi treaca! .Mai apoi m-am intins pe o patura la soare si am adormit. Probabil vreo jumatate de ora. Am fost foarte ametita, am tremurat tare si am avut si o usoara stare de panica. Dar m-am linistit, respirand profund si stand la soare. Am avut un continuu zambet pe chip si o stare de calm cum nu am mai simtit de ceva vreme. Zen, adica.  Sa vedem filmuletul.


Si pe cea mai draga mama din univers:

si cateva poze:

tata, tinerel:

narcise, cele mai parfumate:

"sezlongul" de sub corcodus:

casa bunicilor:

Va urma partea a doua.....

Vegan Rider - George Rau

  

"…nu vreau sa cred ca doar exist pe pamant, ca universul mi-a dat viata doar ca sa transform materia organica… simt ca trebuie sa fac ceva mai mult si mai mare decat mine… „ – George Rau, vegan de 1 an si jumate, initiatorul si personajul principal al proiectului „530 de km pe bicicleta in 24 de ore” – o cursa solo de anduranta pentru viata si sanatate, pentru a promova stilul de viata sanatos prin miscare si adoptarea alimentatiei vegane" -Vegan Rider George Rau

 O prietena foarte buna mi-a scris despre George Rau. Pe George nu il cunosc personal, dar l-am intalnit pe facebook de cateva ori. Avem o groaza de lucruri in comun, lucru pe care il veti observa si voi citind interviul dat Jubiricai. Am redat aici o parte din articol, dar ii musai sa intrati pe pagina ei sa il cititi integral.
Este un om care demonstreaza ca se poate. Ca sportul merge foarte bine cu hrana vegana si randamentul este maxim cand ne hranim corpul cu hrana vie! Aici aveti si blogul lui, pentru mai multe detalii despre proiectul sau cu bicicleta! Lectura placuta va doresc! 

Jubirica: De ce vegan? Cand? Unde? Cum?
 George Rau: Multe intrebari, deci tot atatea raspunsuri…sau poate mai multe, poate mai putine.Drumul catre alimentatia vegana a inceput in 2010 cand am avut un accident rutier in urma caruia antebratul stang a suferit o fractura deosebit de grava. Am avut in mana niste “fiare” cum le spun eu J, si dupa 9 luni, medicul a fost de acord sa le scoata, opinia lui fiind ca oasele s-au sudat bine. La 2 luni dupa ce le-am scos, unul dintre oase (radiusul) s-a rupt iarasi in timpul unei activitati fizice nu foarte intense si am ajuns iarasi la operatie…a treia pana in prezent, iar acum am iarasi “fierul” in mana…
Timp de 9 luni respectasem toate indrumarile medicului: suplimente de calciu, cantitati mari de lactate, si totusi antebratul s-a rupt iarasi. Diagnosticul celui de-al doilea medic a fost „Pseudoartroza”, un cuvant pretentios care inseamna o falsa sudare a oaselor. Asa ca am inceput sa ma documentez: care este procesul de sudarea oaselor in diverse tipuri de fracturi, cum se realizeaza absorbtia calciului in organism si fixarea lui in oase, cat dureaza, etc… Si iata ca intr-o buna zi am dat peste un articol care explica mecanismul prin care alimentele acide elimina calciul din corp. Intrigat, am continuat documentarea in aceasta directie. Zi dupa zi, informatiile veneau in cascada si eu le gaseam destul de logice. Si totusi, inca nu eram foarte convins ca alimentatia vegana este raspunsul cautarilor mele. Programarea sociala de pana atunci nu ma lasa sa accept asa usor toata avalansa de noi informatii, radical diferite de tot ceea ce fusesem invatat. Dar in fiecare zi, odata cu fiecare articol citit si fiecare videoclip urmarit, se contura o noua convingere.  Am aflat astfel de Colin T. Campbell, Caldwell Esselstyn, Douglas Graham, Dean Orhish, Robert Morse, Neil Barnard, Michael Klaper, Brian Clement, David Wolfe si multi altii. A fost ca o revelatie, eram hipnotizat de acesti oameni care spuneau cu atata naturalete lucruri ce contravenau medicinei clasice. Eram atat de insetat de aceste noi informatii, de aceasta noua viziune si abordare holistica a sanatatii incat nu ma puteam opri. Si dupa aproape o luna de documentare asidua, am gasit prelegerile dr. Calin Marginean pe care le-am absorbit cu sete. Ultimul episod l-am urmarit sambata 8 oct 2011 si mi-am acordat ziua de duminica pentru a medita la ceea ce avea sa fie o schimbare mare in viata mea…iar incepand cu ziua de luni 10 octombrie am schimbat alimentatia traditionala cu cea bazata pe alimente de origine vegetala si preponderent cruda… Fara perioade  de adaptare sau trecere de la una la alta, asa pur si simplu. Incepusem sa cred atat de mult in toata informatia pe care o acumulasem pe parcursul documentarii mele, incat nu am avut nevoie de perioade de proba si confirmari. Si din acea zi mananc doar alimente de origine vegetala preponderent nepreparate termic.

 Jubirica: Care a fost primul tau contact cu ideea de veganism?
 George Rau: Acum cativa ani am intalnit un vegetarian. Prima mea intrebare, evident, a fost, de unde-si ia proteinele. Nu eram foarte interesat de subiect incat sa insist asupra motivelor. Atatia si atatia ani de conditionare sociala si traditii isi lasasera o amprenta puternica asupra mea.
Primul contact cu termenul de vegan l-am avut in perioada de documentare asupra mecanismelor de absorbtie a calciului. Atunci am aflat diferentele dintre vegetarianism si veganism. Dupa mai bine de 1 an de la adoptarea alimentatiei vegane, continuand documentarea,  am ajuns sa inteleg ce inseamna sa fii vegan. La inceput acest termen imi lasa impresia unei conotatii politice, dar in timp am realizat ca eram departe de adevaratul  sens al veganismului.

 Jubirica: Cum a evoluat pentru tine “adevaratul sens” de a fi vegan
 George Rau: Dupa ce am vazut “Earthlings”, am aflat cum se produce si de unde vine carnea din supermarketuri si am fost oripilat. De la tara fiind, mai toata carnea pe care o mancam era produsa de noi…ca la tara, fapt pentru care socul a fost mult mai puternic. Din alte documentare am aflat cu ce cost pentru natura, ecosisteme si biosfera, este sustinuta cresterea intensiva a animalelor, agricultura industrializata cu tot lantul de productie si m-am ingrozit. Am fost de mic aproape de natura si de animale si atunci am inteles aspectul etic, moral si ecologic al veganismului. M-am simtit eliberat stiind ca noile mele practici alimentare nu mai duc la suferinta altor fiinte si la distrugerea ecosistemelor. Ma bucur cand stiu ca pentru a ma hrani nu trebuie sa curm alte vieti, ma simt bine cand stiu ca energia soarelui, captata de plante, ma energizeaza si pe mine, fara a ma „polua” cu energia mortii din animelele care „s-au sacrificat” pentru noi…

Jubirica: Ce inseamna pentru tine sa fii vegan?
 George Rau: A fi vegan, nu inseamna sa nu consum produse de origine animala si atat; nu inseamna nici sa fiu un maestru desavarsit in arta bucatariei vegetale cu sau fara foc si nici sa mananc sau sa folosesc produse bio si eco, desi nu neg importanta acestui aspect. Pentru mine, a fi vegan, inseamna sa militez activ pentru niste idei si concepte de viata care sa fie in armonie cu legile Planetei si cu toate vietuitoarele ei; inseamna sa nu-mi fie frica sau rusine sa spun ca nu mananc carne; inseamna sa fiu mandru ca nu creez suferinta inutila altor fiinte…inseamna sa te iubesti pe tine, si prin tine sa iubesti toata Natura; inseamna sa te bucuri ca apartii Universului in aceeasi masura in care un copac, un animal, un rau, o floare sau o pasare apartin Universului. Aveam cu totii aceleasi drepturi la viata, fiinte cu constiinta sau nu, cuvantatoare sau nu, putem si trebuie sa ne bucuram impreuna de efemera existenta pe aceasta planeta fiindca suntem toti copii ai stelelor. A fi vegan inseamna sa respecti si sa iubesti toate formele de viata in mod egal si fara discriminare. Aveam cu totii aceleasi drepturi la viata.

 Mai mult....

Tort din banane cu gust de ciocolata ( video)

Acest program poate fi vizionat de parinti numai cu acordul sau impreuna cu copii! 

Va rugam sa va pregatiti-va degetele! O sa va para rau ca aveti numai 10!

Un tort usor si foarte bun. Recomandat tuturor! Daca la blat nu punem migdale, ci fulgi de cocos si curmale, acest tort poate fi servit fara nici o problema de persoanele ce au alergie la nuci! Poate fi servit si de copilasii mici ( inlocuind cacao cu pudra de roscove), de persoanele ce au probleme de sanatate ( diabet, obezitate, etc). Bineinteles, cu moderatie si cu recunostina! Daca pare greu de facut, va inselati! Este foarte simplu! Aveti nevoie de un robot de bucatarie sa va ajute. Altfel, e un pic mai greu ( dar nu imposibil). Eu folosesc un phillips de 1000W si sunt foarte multumita de el.
  Dar sa lasam vorbele la o parte si sa ne apucam de treaba!





Ingrediente:
Blat:
200 gr migdale ( sau nuci, caju, alune de padure)
200 gr curmale
50 gr fulgi cocos
2 linguri unt cocos
2 linguri de apa

Crema:
4 - 5  banane
2 avocado copti
4 linguri sirop de agave
1 lingura de cacao pudra ( sau 2 daca suntem topiti dupa ciocolata)
2 linguri de pudra de roscove
1 baton de vanilie
10 linguri unt de cacao

 Preparare blat:
Se maruntesc mai intai migdalele, apoi se adauga restul ingredientelor, la sfarsit se pune putina apa.Cand amestecul este lipicios, se pune intr-o forma de tort ( diametru de 24 - 26 cm) cu peretii detasabili, pe fundul careia am pus hartie de copt. Se preseaza uniform cu degetele si se pune la rece pana cand este gata si crema.
Preparare crema:
Crema o facem in 2 ture. Punem prima data 2 banane, 1 avocado, 2 linguri sirop agave, jum lingura pudra cacao, 1 lingura pudra de roscove, mijlocul de la jumatate de baton de vanilie si se proceseaza pana cand devine o crema fina. Apoi se adauga untul de cacao topit la bain marie si se toarna peste blat.
Se repeta figura cu celelalte 2 banane, 1 avocado, 2 linguri sirop agave, jumatate lingura pudra cacao, 1 lingura pudra de roscove, mijlocul de la cealalta jumatate de vanilie si se proceseaza. La sfarsit adaugam untul de cacao topit si turnam peste cealalta crema. Punem la congelator pentru 3 -4 ore. Apoi scoatem din congelator, indepartam cu grija peretii formei de tort, si il ornam. Il lasam in frigider 2 ore inainte de a fi servit. Il putem felia cat este inghetat si il putem pune in caserole in congelator. Cand avem pofta de ceva dulce, scoatem caserola din congelator, o lasam in frigi, si apoi ne bucuram de ceva bun, sanatos, gustos si ciocolatos!

S-aveti pofta dragilor!