miercuri, 9 februarie 2011
Tagliatelle cu sos de rosii
Astazi va prezint o modalitate absolut delicioasa si aratoasa de a manca dovlecei cruzi. Dovleceii nu prea au ei gust de la mama natura, dar absorb bine aromele din sosul cu care sunt pregatiti. Se pot folosi ca si tagliatelle, ca foi in lasagna, ca spaghete folosind acest aparat. Dar se pot folosi si la creme, pateuri, supe.
Am cumparat doi dovlecei de marime medie si am purces la treaba. Mai intai am curatat coaja, apoi folosind mandolina, am taiat fasii subtiri de-a lungul legumei. Apoi din felia lata,am mai taiat cu cutitul fasii mai mici (tot de-a lungul), in forma de tagliatelle. E important sa nu taiati cu mandolina fasii decat pana cand ajungeti la seminte. Atunci va opriti. Mijlocul de la dovleac puteti sa il puneti intr-un pate de legume sau intr-o salata, taiat cubulete.
Am pus tagliatellele intr-o sita cateva minute pana cand am pregatit sosul si le-am asezat pe toate intr-o farfurie.
Sosul a fost facut din urmatoarele ingrediente:
- 2 rosii
- 1 rosie deshidratata si apoi hidratata cateva ore in apa
- oregano uscat - dupa gust
- busuioc uscat
- un catel de usturoi taiat marunt
- o jumatate ardei capia rosu
- sare - dupa gust.
Se blenduiesc toate de sos facem din ele!
Decor: muguri de floarea soarelui, masline verzi si rosii cherry.
Daca nu se mananca pe loc, se amesteca tagliatellele cu sosul, se pune in caserola si se ia la servici! Pana cand le veti manca, dovlecei vor adopta gustul de sos si gustul va fi intocmai ca la pastele italienesti cu sos de rosii! O nebunie!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Draga Corina, tare mult imi place blogul tau! Si mai ales reteta asta de paste. Atat de mult incat am linkuit-o pe blogul meu si am refacut-o dupa ce aveam prin frigider. Ce sa mai... Minunata! Delicioasa! Iar blogul tau merita sa fie felicitat! Cat si noul tau look! Bravo, iti sta tare bine! ;)
RăspundețiȘtergereHei Pampushka.. iti multumesc tare mult! Am intrat si eu curioasa pe blogul tau si am ras pe sub mustati! Imi place la nebunie cum scrii.
RăspundețiȘtergereViata este prea scurta sa o luam in serios iar umorul din postarile tale este delicios.. si vicios.. Ma declar dependenta deja! Foarte frumoase si fotografiile.. Imi doresc sa fiu si eu pe unde esti tu! Iti voi urmari cu interes blogul, si sper sa te inspir sa incerci cat mai multe bunataturi vegane!
Te imbratisez taaaare!
Corina, scuzele mele, maine public postul cu linkul catre tine! Multumesc de aprecieri! Si fii sigura ca voi mai incerca retete de la tine! ;)
RăspundețiȘtergere